PAROHIA ORTODOXĂ MIHĂIEȘTI
1. Istoricul comunității parohiale
Parohia Ortodoxă Mihăiești face parte din Protopopiatul Ortodox Huedin a fost păstorită de părintele Pașca Ioan, din 1 martie 1977 până la 1 ian 2019. Noul Pr. Paroh este Pr. Aurel Duca, iar Pr. Pasca Ioan s-a pensionat ..
Localitatea Mihăiești este situată în partea de Nord-Vest a judeţului, la o distanţă de 27 km de municipiul de reşedinţă Cluj-Napoca, pe șoseaua E81 Cluj-Zalău. Satul s-a numit „Sîn-Mihaiu”, atit de catre autoritatile ungare cit si de cele romane. Satul este asezat intr-o regiune destul de sanatoasa, cu hotar mare si ceva mai roditor decit al celorlalte sate din jur. Dealul cel mai mare din hotar este „Piatra Detunata”, cu o altitudine de 559 m de la suprafata marii.
Aici au cladit legionarii imparatului Traian, un turn de paza. La Mihaiesti s-au gasit urmele unui castru roman, ruinele acestuia fiind martore ale vremurilor de glorie de odinioara. Aceste ruine s-au mentinut pina prin anii 1858-1859, cind piatra acelor ziduri parasite a fost asezata in fundamentul drumului de tara. In urma recesământul din 2011 a rezultat o populație de 278 locuitori, în scădere față de anii trecuți, compusa din mai multe culte religioase. În trecut a învățat la Școala Mihăiești poetul Ioan Alexandru.
2. Istoricul bisericii parohiale
Biserica din Mihăiești are hramul Arhanghelii Mihail și Gavril. Piatra de temelie a fost pusă în anul 1862 si dainuieste pina in prezent. A mai existat o biserica mai veche, asezata in apropiere. Biserica este construită din lemn de stejar, cu o suprafață de 112 m2 avind pereti tencuiti si varuiti, situata pe coama dealului daruit de contele Haller in anul 1862. Pictura este în ulei și a fost pictată de către pictorul Pancrațiu Chioreanu, biserica a fost restaurată în timpul preotului Ciuhandru Aurel în 1974. Modificari substantiale au fost executate în anul 2015 de către preotul Pașca Ioan impreuna cu credinciosii parohiei, prin inlocuirea padimentului, montarea de timplarie noua, inclusiv exterioare (trotuare, scari, alei, burlane) si construirea unui depozit de lemne pentru foc. Dintre preoții care au păstorit această parohie îi amintim pe: preot Ciuhandru Aurel între anii 1971-1976, Pr.Pașca Ioan 1977- 01.01.2019 și de la 01.01.2019 de către Pr. Aurel Duca .
3.Cimitire
În parohie există două cimitire, cimitirul nou în suprafață de 1,5 ha și cimitirul vechi de 2,2 ha, ambele în proprietatea parohiei.
4. Profilul actual al parohiei
În prezent parohia se compune din 120 de suflete. Desfășurăm activități pastoral-misionare, filantropice și catehetice. In ultimii 4 ani a fost prezent in parohia noastra I.P.S. Arhiepiscop si Mitropolit Andrei la oficierea unui parastas in memoria poetului Ioan Alexandru- fiu al acestor meleaguri- cit si prezenta P.S. Episcop Vasile la oficierea Tainei Sfintului Maslu. Se oficiaza slujbe catehetice cu cei tineri, dupa slujba vecerniei. Se organizeaza pelerinaje, impreuna cu credinciosii Parohiei , la manastirile Nicula si Strimba cu ocazia hramurilor acestor manastiri.
PAROHIA ORTODOXĂ MIHĂIEȘTI, FILIA TOPA-MICĂ
1. Istoricul comunității parohiale
Parohia Ortodoxă Mihăiești are ca filie Topa-Mică și face parte din Protopopiatul Ortodox Huedin. Atât parohia, cât și filia au fost păstorite de preotul paroh Pașca Ioan, din anul 1 martie 1977 – 01.01.2019 și de la 01.01.2019 de Pr. Aurel Duca .
Topa-Mică este situată în partea de nord-vest a judeţului, la distanţă de 32 km de municipiul de reşedinţă Cluj-Napoca, pe șoseaua E81 Cluj-Zalău, la marginea judetului. Satul s-a numit in trecut „Topa Deşartă”. Numele Topa l-a primit de la slavi si inseamna „plop”. Satul este foarte vechi, atestat documentar in anul 1341 si a fost locuit intotdeauna numai de romani. In locul actual, satul e asezat de prin anii 1720-1764, mai inainte fiind asezat in partea de hotar numita „Pusta”, la 3 km distanta spre sud. A ramas povestea in sat ca, pe vremea rascoalei curutilor condusa de Francisc Rakotzi al II-lea din anii 1708-1713, satul era inca in „Pusta”. In urma recesământul din 2011 a rezultat o populație de 260 locuitori, în scădere față de anii trecuți, compusa din mai multe culte religioase.
Aici se află Casa Memorială a poetului Ioan Alexandru.
2. Istoricul bisericii parohiale
Biserica Topa-Mică are hramul Sfânta Treime. Biserica cea veche s-a darimat in anul 1894, cind, la staruinta de o viata intreaga a preotului Ioan Podoada, fecior de om gazda din sat, s-a cladit actuala biserica in anul 1901. Despre biserica cea veche, nu se stie cind a fost construita, se spune insa ca a fost mutata din „Pusta” odata cu satul. Biserica este construită din cărămidă si are o suprafață de 130 m2. În ea nu există pictură. Locașul de cult a fost restaurat în anul 2012 de preotul Pașca Ioan, impreuna cu credinciosii din sat. Biserica a suportat reparatii capitale, prin inlocuirea usilor si geamurilor cit si a pardoselii. In exterior a fost reparat acoperisul iar tabla a fost vopsita, s-au turnat trotuare in jurul bisericii. A fost asezata o troita din lemn de stejar sculptat. Preoții cunoscuti care au slujit la altarul din Topa Mică sunt Pr. Ciuhandru Aurel între anii 1971-1976, Pr.Pașca Ioan 1977- 01.01.2019 și de la 01.01.2019 Pr. Paroh este Pr. Aurel Duca .
3.Cimitirul
În parohie există un singur cimitir în suprafață de 2,5 ha. care se află în proprietatea Parohiei.
4. Profilul actual al parohiei
Parohia Topa Mică are un număr de 97 de suflete. Se organizeaza pelerinaje, impreuna cu credinciosii Parohiei , la manastirile Nicula si Strimba cu ocazia hramurilor acestor manastiri cit si la slujba parastasului in memoria poetului Ioan Alexandru, fiu al acestui sat, cit si la casa memoriala a poetului. Se oficiaza si aici slujbe catehetice, dupa slujba vecerniei.
Bibliografie:
1. Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, 2 volume, Iași, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1967 – 1968.
2. Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora, Atlasul localităților județului Cluj, Editura Suncart. Cluj-Napoca, 2003.
3. Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, București, 2000.
