Pr. Stoian Andrei Tel: 0740 769 019

 Parohia Ortodoxă Aghireşu Fabrici

Istoricul comunităţii parohiale

Parohia Ortodoxă Aghireşu Fabrici face parte integrantă din Protopopiatul Ortodox Huedin şi este o comunitate creştină cu o istorie relativ recentă.

Denumirea “Aghireşu” provine din limba maghiară, însemnând “şoricesc”, termen tradus şi adaptat, sub forma de “Şorecani”, pentru a desmemna bazinul minier şi termocentrala din nordul localităţii Aghireşu-Fabrici. În jurul localităţii Aghireşu-Fabrici s-au descoperit urme ale locuirii umane datând din anii 2200-2000 îHr. Probabil că drumul roman Napoca- Porolissum (Cluj – Zalău) sau o ramificatie a sa, trecea prin Aghireşu Fabrici, urmând apoi ruta Gălăşeni – Petrindu – Sutor.

Aşezată de-a lungul văii Nadăşului, într-o zonă deluroasă cu bogate resurse în exploatarea minieră şi nisipuri caolinoase, localitatea Aghireşu Fabrici a luat fiintă datorită acestor resurse ale solului, descoperite aproximativ prin anul 1928. Popularea zonei a avut loc în sec al XIX- lea, odată cu puternica industrializare a zonei şi construirea liniei de cale ferată. Datorită acestor factori, populaţia a cresuct în aşa măsură încât s-au pus bazele unei noi localităţi formate în marea amjoritate din colonişti veniţi din toată ţara.

Simţindu-se nevoia de viaţă spirituală şi de dorinţa de-a sluji lui Dumnezeu, localitatea proaspat înfiinţată va fi luată în grija pastorală a preotului Simion Aciu, care era pe atunci preot paroh în localitatea vecină, Aghireşu Sat.

Populatia s-a dezvoltat demografic de la şase familii în 1941 la 350-380 familii între anii 1965-1968. Această realitate i-a determinat pe preot şi pe credincioşii localitaţii Aghireşu Fabrici să aibă un locaş de cult al lor. Astfel, se fac primele demersuri pentru a aduce o biserică din lemn, monument istoric, aflat într-o profundă stare de degradare din localitatea Dumbrava, judeţul Sălaj. Mutarea lăcaşului se va face efectiv în anul 1972. Bisericuţa de lemn a fost amplasată in cimitir, redându-se circuitului liturgic după o amplă lucrare de renovare.

În anul 1977 este numit ca preot paroh Ioan Stoian, transferat din parohia Ruginoasa, judeţul Sălaj, fiind primul preot paroh oficial al acestei parohii. Noul preot se îngrijeşte şi de casa parohială cumpărând o casă pe care o renovează în totalitate.

Într-o continuă dezvoltare a localităţii, numărul populaţiei creşte la 1875 de credincioşi după recensământul din 1977 făcut de preotul paroh.

Istoricul bisericii parohiale

După evenimentele din 1989, în ianuarie 1990 se obţine aprobarea pentru construcţia unei noi biserici, iar lucrările încep efectiv în anul 1991. După multe eforturi din partea preotului paroh Ioan Stoian şi prin bunăvoinţa unor oameni cu suflet ca ing. Ioan Muste, care devine principalul sponsor şi donator, find ctitorul principal, biserica nouă de zid a Parohiei Ortodoxe Aghireşu Fabrici este ridicată. Biserica a fost proiectată de arhitecţii Radu Spânu şi Vasile Lădaru în plan trilobat, cu lungimea de 30 m şi lăţimea de 15 m. Lucrările de zidărie şi finisaje au fost executate de firma de construcţii a domnului Petre Thira, din Târgul Lăpuş. Tâmplăria a fost executată de domnul Petre Ciocoiu din Bacău, iar tinichigeria de către meşterul Andrei Batiz. Pictura a fost realizată în tempera de către pictorul bisericesc Cornel Bănică din Buzău. În anul 2000 a avut loc târnosirea lăcaşului de cult de către P.S.Vasile Someşanul, arhiereu vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului. Pe parcursul lucrărilor de construcţie a bisericii au fost alături de preotul paroh 12 consilieri parohiali, în frunte cu primul epitrop Cornel Goia, care era şi cântăreţ bisericesc, şi îngrijitorul bisericii, Leontin Roşca.

Biserica de lemn din Aghireşu-Fabrici, purtând hramul „Naşterea Maicii Domnului”, a fost strămutată din satul Dumbrava (judeţul Sălaj), în anul 1972 în noul cimitir al localităţii Aghireşu-Fabrici, aşezare care se afla în plină dezvoltare. La biserica de lemn, construită la sfârşitul secolul al XVIII -lea, după mutare, cu ocazia reasamblării, s-au făcut câteva modificări: a fost desfiinţat peretele dintre pronaos şi naos, s-au lărgit cele doua uşi ale altarului, s-au placat pereţii interiori, acoperind pictura care era deja deteriorată. Stilul arhitectural al bisericii de lemn din Aghireşu Fabrici este specific zonei de nord a Munţilor Apuseni, remarcându-se pridvorul navei şi galeria turnului clopotniţă. Biserica de lemn din Aghireşu-Fabrici se regăseşte astăzi pe lista Monumentelor Istorice din România.

Preoţii care au păstorit credincioşii comunităţii ortodoxe din Aghireşi Sat sunt: Pr. Ioan Stoian (1977-2004), Pr. Daniel Paşca (2004-2008) şi Pr. Sebastian Şerban (2008- prezent).

Cimitirele

Cimitirul din localitatea Aghireşu Fabrici a fost înfiinţat în anul 1968 şi este dispus în jurul bisericii din lemn şi a clopotniţei care aminteşte de primele slujbe săvârşite în această localitate.

Activităţi culturale şi filantropice în trecut

Deşi cu o istorie relativ recentă, Parohia Ortodoxă Aghireşu Fabrici a reprezentat un mediu spiritual şi cultural menit să-i unească pe locuitori în spirit şi în simţire. De-a lungul vremii au fost organizate seri duhovniceşti, concerte de pricesne şi concerte de colinde, precum şi alte evenimente menite să împodobească sărbătorile religioase şi naţionale. Din perspectivă filantropică, în parohie au fost întreprinse colecte pentru cei nevoiaşi cu precădere în preajma marilor praznice creştine.

Profilul actual al parohiei

În prezent, Parohia Ortodoxă Aghireşu Fabrici are un număr de 1822 de credincioşi. În Parohia Aghireşu Fabrici, preotul paroh, consiliul parohial şi comitetul parohial desfăşoară activităţi filantropice pe tot parcursul anului. Menţionăm faptul că din anul 2011, an în care a fost implementat proiectul de catehizare a tinerilor „Biblia în sufletul copilului”, an de an cei mai silitori copii din clasele IV-VIII primesc în dar câte o Sfântă Scriptură. De două ori pe an, primăvara şi toamna, pe parcursul a 8 săptămâni, preotul paroh organizează sâmbăta şi duminica după Vecernie, seri catehetice.

Bibliografie

Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora, Atlasul localităților județului Cluj, Ed. Suncart. ISBN 973-864300-7, Cluj-Napoca, 2003.

Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Ed. Enciclopedică, ISBN 978-973-45-0396-4, Bucureşti, 2000.

Aghireşu – istorie (pagina web a Primariei Aghireşu) http://www.aghiresu.ro/Istorie.html

Gazeta Ilustrată, an V, nr 9-10, septembrie-octombrie, Cluj-Napoca, 1936.