Pr. Dănuț Pintea Tel : +40 744 639 438
PAROHIA ORTODOXĂ CORNEŞTI
1. Istoricul comunităţii parohiale
Parohia Ortodoxă Cornești face parte din Protopopiatul Ortodox Huedin și este păstorită din 1994 de părintele Dănuţ-Gheorghe PINTEA.
Localitatea Cornești a fost atestată pentru prima dată documentar în anul 1263 sub numele Soliumthelke, ulterior fiind numită Şomtelec. Precum părintele Vasile Cosma nota în anul 1933, acest sat este unul mic dar foarte vechi. „Hotarul mic şi slab a contribuit ca poporul din satul acesta să se schimbe aşa de des şi să se răsleţească. La alte sate, vedem aceleaşi familii sute de ani de-a rândul, aici abia 2 familii: Cosma şi Bulboacă se pot lăuda cu un trecut de peste 100 de ani”, afirma părintele Cosma Vasile. Populaţia, constant redusă ca dimensiune a acestei aşezări rurale (în anul 1644 istoria consemnează 33 de familii iar în anul 1670 doar 13 familii) şi-a asumat pe de-a-ntregul purtarea crucii dătinate. La ora actuală satul numără 80 de numere de case, totalizând 140 de suflete.
Din punct de vedere cultural amintim că în sat a funcţionat şcoala generală până în anul 2008, clădire aparţinând bisericii, transformată acum, prin strădania preotului paroh Dănuţ-Gheorghe Pintea, într-un frumos muzeu al portului şi obiectelor casnice şi de cult străvechi.
În plan economic până în anul 1989 populaţia a cunoscut o dezvoltare bună datorită activităţii miniere din apropiere. De la închiderea acesteia, dar şi a şcolii generale, populaţia deţine un venit foarte mic pe cap de locuitor şi este constituită, în principal, din pensionari. Mica parte a populaţiei active din localitate îşi câştigă traiul prin implicarea în viaţa bisericească, în agricultură sau fiind angajaţi în afara localităţii, permanent sau cu ziua.
2. Istoricul bisericii parohiale
În această parohie există două biserici: a) biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” şi b) biserica „Adormirea Maicii Domnului” şi „Naşterea Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.
a) biserica „Sfântul Ierarh Nicolae”
Pentru credincioșii din Cornești, preoţii au fost considerați întotdeana oameni sfinţi trimişi de Dumnezeu, iar învăţătorii erau de fiecare dată, ascultaţi, respectaţi şi sprijiniţi în demersurile lor. Ca dovadă, la anul 1733, pe când comuna număra 80 de suflete, preot era Istratie, UNIT. În urma tulburărilor din anii 1750-1760, satul a părăsit unirea şi ca Biserică NEUNITĂ a rămas fără de preot. Abia la 1824, după întoarcerea la unire, satul a primit un preot. Până în anul 1970, biserica parohială a fost construită din lemn. La această dată, prin strădania preotului paroh Şerban Nicu Dorel şi a epitropului de la acea dată, Augustin Pintea, a fost construită biserica de zid „Sfântul Ierarh Nicolae”. Sfinţită în anul 1973, la data de 14 mai, finalizată în anul 1975, biserica a fost repictată în tempera grasă de către pictorul Mureşan Ioan şi s-a resfinţit la 21 iulie 1996 de către P.S. Sa Episcop Irineu Bistriţeanul, prin strădania părintelui paroh Dănuţ-Gheorghe Pintea. În anul Domnului 2003, s-au făcut reparaţii capitale interioare şi exterioare ale bisericii, împodobindu-se cu o frumoasă pictură în ulei pe suport de nisip şi var, executată de preot profesor pictor Damian Tuluc din Mociu, împreună cu ucenicii săi. Tot atunci s-au pus şi geamuri termopan cu vitralii, executate de profesorul Pompei Ungureanul. Biserica are formă de navă, având două intrări laterale în pronaos.
Şirul preoţilor parohi care au păstorit de-a lungul anilor sunt: Dancu Iuliu (†), Costin Ioan (†), Cărpinean Ioan (†), Isidor Berbecaru, Nicu Dorel Şerban (†), Eugen Copaciu, Ioan Stoian (†), iar din anul 1994 până în prezent pr. Dănuţ-Gheorghe Pintea.
De-a lungul timpului în satul Corneşti au vieţuit oameni de seamă ca Augustin Pintea, epitrop, poetul naţional Ioan Alexandru şi preoţii Cordoş Ioan şi Cosma Vasile.
b) biserica parohială „Adormirea Maicii Domnului” şi „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”
La data de 24 iunie a anului 2010 s-a pus piatra de temelie a noii biserici, ctitor fiind pr. Dănuţ-Gheorghe Pintea. În această biserică a început a se sluji din anul 2012 (la demisol). În prezent pictura este finalizată în proporţie de aproximativ 40%. Biserica are o arhitecură aparte, preponderent grecească, în formă de cruce, având o turlă principală şi două secundare, acoperite cu tablă de cupru, şi înconjurată cu icoane în mozaic de sticlă de murano, reprezentând diferiţi sfinţi şi prooroci. Biserica este acoperită cu vopsea decorativă în alb şi vişiniu, având de jur împrejur arcade ce străjuiesc fante semirotunde cu vitralii pe sticlă, la intrare impunându-se, deasupra balconului, o fereastră impresionantă acoperită cu vitraliul ce reprezintă Adormirea Maicii Domnului. Bordurile turlelor sunt odulate, iar deasupra lor străjuiesc trei Sfinte Cruci masive, de un auriu strălucitor, cele 2 mai mici dintre ele depăşind înălţimea unui om. La bază, biserica este acoperită cu gresie de forma şi culoarea cărămizii, rostuite în alb. Ferestrele lungi şi rotunjite în partea superioară sunt umplute cu vitralii realizate în judeţul Bistriţa-Năsăud. Curtea este mare şi înconjurată cu un gard din fier forjat cu structură de beton armat placat cu piatră aparentă şi cu acoperiş din tablă Lindab maro.
Dintre obiectele vechi de cult menționăm: o pereche de prapori, 1939; procoveţe, 1863; clopoţel, 1878; cruce brodată de pe veşminte preoţeşti, 1850; sfeşnice, 1870-1920; fragmente din iconostas, 1910; steluţă de pe Sfântul Disc, 1870; cruce brodată, 1850; epitrahil, 1831; mânecuţe, 1870.
Ca manuscrise şi cărţi vechi amintim: Biblia în ebraică, 1662; Noul Testament, 1914; Triodul, 1890; Antologhion, 1913, Sfânta Evanghelie, 1900; Antologhion 1910; Octoihul Mic, 1892; „Orologiulu Celu Mare”, 1869; Antologhion în grecească, nedatat şi o seamă de alte cărţi mici de rugăciuni vechi.
3. Cimitirul este aşezat pe deal, împrejurul Sfintei Biserici cu hramul „Sf. Ierarh Nicolae” şi adăposteşte osemintele localnicilor, dar cuprinde şi altarul de vară.
4. Profilul actual al parohiei:
În prezent Parohia Cornești este formată din 140 de credincioși din localitate, dar cu un aflux mare de credincioşi din alte localităţi în special în zilele de miercuri, vineri, sâmbătă şi duminică. În parohie are loc o intensă activitate duhovnicească, dar şi culturală. Începând din anul 2012 în localitate se organizează sărbătoarea „Fiii Satului Corneşti” prin strădania preotului paroh şi al autorităţilor locale. Vizitatorii sunt îndemnaţi să ia masa de obşte după sfintele rugăciuni la Sala de Agape, care a fost amenajată în stil tradiţional, adăpostind obiecte vechi de ţinută tradiţională dar şi din fondul meşteşugăresc din vechime. Ocazional, aici au loc spectacole de muzică populară cu diverşi artişti consacraţi sau piese de teatru prezentate de elevi şi studenţi ai şcolilor cu care parohia are încheiate convenţii de colaborare.
De asemenea, prin strădania preotului duhovnic, vechea şcoală a fost amenajată ca muzeu al satului, adăpostind obiecte vechi de cult, de artă şi tradiţionale, muzeu care poate fi vizitat de călătorul care vine să-şi odihnească sufletul. Începând de la sfârşitul anului 2012, parohia editează revista cu titlul „Pe această piatră…” prin care se încurajează cunoaşterea, trăirea şi obiceiurile ortodoxe, dar se constituie şi ca un document istoric ce păstrează în memorie înscrieri şi imagini ale evenimentelor şi activităţilor creştine din parohie. La această dată, din data de 24 iunie 2010, funcţionează Sala de Agape, unde, zilnic, pelerinilor şi trecătorilor prin parohie li se serveşte masă caldă. De asemenea, parohia acordă constant ajutor altor parohii şi asociaţii, dar şi unor persoane nevoiaşe care solicită sprijinul. Începând din anul 1999 în parohia Corneşti îşi desfăşoară activitatea un cor format din aproximativ 34 de persoane, cu mici fluctuaţii în timp, majoritatea cu pregătire superioară, inclusiv profesori, care se ocupă atât de pregătirea acestuia, cât şi de formarea şi educarea copiilor fiilor duhovniceşti, împreună cu care se realizează mici spectacole în momentele importante ale anului: Crăciun, Ziua Copilului, Ziua Botezaţilor, Ziua Cununaţilor, Tabăra de Vară Corneşti, Fiii Satului Corneşti, diverse alte momente organizate în Sala de Agape sau în Sfânta Biserică.
Bibliografie:
1. Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, 2 volume, Iași, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1967 – 1968.
2. Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora, Atlasul localităților județului Cluj, Editura Suncart. Cluj-Napoca, 2003.
3. Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, București, 2000.
