Pr. Ioan Căienar  0364 505 568, 0747271240

PAROHIA ORTODOXĂ NADĂŞU

A. Istoricul comunității parohiale

Parohia Ortodoxă Nadăşu face parte din Protopopiatul Ortodox Huedin şi este păstorită de preotul Văcariu Nicolae Marian, din data de 1 noiembrie 2011.

Numele actual al localitaţii este „Nadăşu”, dar în vechime purta numele de origine latină „Nadasd”, ulterior s-a numit „Nadăşul Românesc”, iar în limba maghiară se numeşte „Kalotanadas”. Se pare că originea toponimiei vine de la planta numita nada sau trestie pe care la început baştinaşii o prelucrau pentru construcţia caselor sau pentru gospodărie.

O evoluţie cronolgică a toponimiei localităţii, între anii 1263 şi 1854, se prezintă astfel: 1263 „poss. Nadasd”, 1410 „Nadaythelek”, 1548„ Nadas”, 1733-1805 „Olah-Nadas”(Nadasul Românesc), 1830 „Nodis”, 1850 „Nagys”.1

Localitatea Nadăşu este poziţionată geografic în judeţul Cluj în partea de NV a Podişului Transilvaniei, în Ţara Călatei, la o altitudine de 400-450m de la nivelul mării. Vecini satului sunt: E- loc. Leghia, NE -loc. Aghireş, N- loc. Glăşeni şi Stana, NV- loc. Jebuc şi Şaula, V- loc. Izvorul Crişului, S- loc. Păniceni.

Din punct de vedere demografic numărul locuitorilor din Nadăşu însumează un efectiv de 253 persoane, însă recensămintele anterioare menţionează în anul 1854, 396 locuitori, iar în anul 1910, 725 locuitori.

Pe plan cultural prima scoală este menţionată în anul 1733 ca fiind condusă de preotul Popa Teodor unitus, care în cadrul bisericesc învăţa un număr de 24 de familii. O contribuţie pe plan educaţional notabilă o are familia preotului Teodor Popovici, care împreună cu fiii săi şcoliţi la Alba Iulia, Sibiu şi Blaj, susţin învăţământul nădăşan.

Economic localitatea a fost dintru începuturi caracterizată de ocupaţiile agricole şi zootehnice, dar şi de de prelucrarea pietrei. În perioada comunistă prin industrializarea zonei, mulţi oamnei din localitate şi-au găşit locuri de muncă în industria minieră, la Aghireş şi împrejurimi.

B. Istoricul bisericii parohiale

Biserica de lemn din localitatea Nadăşu datează din anul 1720, fiind construită în stil maramureşan de meşterul local Ghiran Ion a Surdului şi fiul său Ghiran Ioan din banii satului. Nu se ştie de cine a fost sfinţită şi nici în timpul cărui preot paroh.

Biserica este monument istoric având codul LMI: CJ-II-m-B-07718. Ea este construita integral din lemn de stejar, „inimă de stejar”, bârne cu grosime de peste 60 cm, imbinările sunt exclusiv cioplite din topor în tehnica coadă de rândunică. Biserica are formă de arcă.

Intreiorul bisericii are trei încăperi altar, naos şi pronaos şi nu a fost tencuit niciodată, plus un balcon pentru fete. Pictura de pe pereţii naosului şi ai pronaosului a fost realizată de Boboş Traian despre care se ştie că a fost epitrop în perioada imediat următoare ridicării bisericii. Valoarea acestei picturi este foarte mare, datorită tematicii abordate, a talentului pe care l-a avut iconarul nădăşan, a dinamicii evenimentelor pictate, dar şi a mesajelor istorice transilvane mascate în scenele biblice pictate.

Pictura de pe iconstas şi din altar şi din partea adăugată a naosului a fost realizată de călugărul iconar Dionisie Iuga de la Mănăstirea Nicula, dar din păcate această pictură fiind de o calitate slabă s-a distrus. În altar icoanele au fost pictate pe ziare de provenienţă austro-ungară, icanele s-au păstrat până astăzi pe pereţii altarului, însă sunt într-o stare de uşoară degradare.

Biserica este aşezată pe o fundaţie de blocuri de piatră sculptate cubic. Turnul octogonal, înalt de 15m, este înscris într-un trunchi de piramidă, iar în cele patru colţuri se găsesc patru turnuleţe.

Primul preot cunoscut este Simion Popovici, care a păstorit de la un an necunoscut și până în anul 1851. Între anii 18511861 a păstorit preotul Gligor Popovici, care conducea matricolele cu litere cirilice. Între anii 18611913 a păstorit preotul Nicolae Roșescu, iar de la această dată și până în 1963 a păstorit preotul Păltineanu Dumitru. Între anii 19631968 a păstorit preotul Enache Gheorghe. Între anii 19691975 a păstorit preotul Semerean David, iar între anii 19751982 a păstorit preotul Pop Simion. Între anii 19831988 a păstorit preotul Rogozan Eugen după care între anii 19891991 a urmat preotul Ștescu Gligore. Între anii 1991 1992 a păstorit preotul Herdea Traian, iar între 1992 -2011 preotul Sîmpelean Dănuț, fiu al satului. Din 2011-prezent parohia este păstorită de preot Văcariu Nicolae Marian.

În Biserica de lemn există 5 icoane pe lemn, cu valoare de patrimoniu, două înfăţisându-l pe Mântuitorul Iisus Hristos, două pe Maica Domnului cu Pruncul în Braţe şi una cu Sfânta Treime. Toate icoanele datează din secolul XVIII şi nu se cunosc meşterii iconari. Icoanele au fost restaurate în anul 2013, cu binecuvântarea ÎnaltPreasfinţitului Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei, de către artistul Dragoş Ilinca Dan.

Ca obiect de patrimoniu în Biserică mai există un pilocandru de lemn, pictat. Nu se cunoaşte anul în care a fost realizat şi nici artistul.

C. Cimitire

Pe teritoriul parohiei Nadăşu se află două cimitire, unul cu suprafaţa de 0,18 h, aflat în curtea bisericii şi unul cu suprafaţa de 1,42 h în partea de est a satului. În partea de est a satului se găseşte un monument funerar şi o troiţă ridicată în memoria eroilor căzuţi în cel de al doilea război mondial.

D. Profilul actual al parohiei

Parohia Ortodoxă Nadăşu desfăşoară un frumos proiect catehetic permanent cu persoanele de vârsta a doua şi a treia, în fiecare Duminică seara, trei proiecte periodice cu şcolari, şi un ciclu de pelerinaje bianual.

La ora actuală în parohie figurează un număr total de 253 de credincioşi ortodocşi.

 

FILIA NEARSOVA

1. Istoricul comunității parohiale

Filia Nearsova face parte din Parohia Ortodoxă Nadăşu, aflată sub jurisdicţia Protopopiatului Ortodox Huedin.

Filia Nearsova, este păstorită din data de 01 11 2011, de preotul Văcariu Nicolae Marian. Nu se cunosc numirile vechi ale localităţii, dar numele unguresc al satului este Nyarszo.

Localitatea Nearsova face parte din comuna Izvorul Crisului, şi este situată în partea de NV a Podişului Transilvaniei, la aprox. 10 km de Muntele Vlădeasa, fiind inconjurată de localităţile Şaula, Izvorul Crişului, Dretea, Bica, Văleni, Domoşu şi Huedin. Aceasta este atestată documentar pentru prima dată în 1391. Din punct de vedere econmic localitatea se evidenţează prin preocupările agricole şi prelucrarea artistică a lemnului de către meşterii locali.

2. Istoricul bisericii parohiale

Biserica de piatră din localitatea Nearsova a fost construită în anul 1923 în timpul păstoririi preotului Simion Pop, de către meşterul Denc Petru, ajutat de meşteri băştinaşi din banii oamenilor din sat.

În anul 1951 s-a intervenit cu o serie de reparaţii capitale, în anul 1982 s-a reparat acoperişul şi s-a împodobit biserica cu odoare. A fost târnosită în vremea arhipăstoririi ÎnaltPreaSfinţitului Teofil Herineanu, de către PreaSfinţitul episcop vicar Iustin Maramureşanul, în timpul protopopului Nicolae Pop, preot paroh fiind Simeon Pop.

Locaşul de cult ortodox din localitatea Nearsova este construit integral din piatră Golden Transilvania şi a fost ridicată în 1923 pe locul unde mai înainte se afla o mlaştină. Se ştie că pe raza localităţii a existat o biserică mică de lemn despre care nu se cunosc date legate de anul constructiei, ctitori sau alte informaţii. Astăzi se mai văd puţine urme ale acestei vetre spirituale din localitatea Nearsova.

Biserica de piatră este construită în stil neobizantin, în formă de arcă, cu o singură absidă pentagonală, cea a altarului, deasupra pridvorului se înalţă turla bisericii care are o înălţime de 10 m, acoperişul turlei a fost restaurat în anul 2015. Acoperişul de ţiglă al navei a fost schimbat în anul 2013, fiind acoperit cu ţiglă metalică.

Nava bisericii are lungimea de 12 m şi laţimea de 7,5 m, iar pereţii interiori nu sunt pictaţi, fiind acoperiţi de o zugrveală clasică care a fost realizată în anul 1952 de meşterul Alexandru Botez, acestei zugrăveli i-a urmat alta, în anul 1982, în vremea epitropului Teodor Pleş. Pe exterior biserica a fost restaurată complet în vara anului 2014.

În Biserică se găseşte o icoană pictată pe lemn în stil neobizantin datând apox. din sec XVIII: icoana o înfăţişează pe Maica Domnului cu Pruncul.

Şirul preoţilor ce au păstorit în această filie este aceleşi ca în Parohia Nadăşu, de la 1923 se cunoaşte păstorirea preotului Simion Pop, iar din anii 19691975 a păstorit preotul Semerean David, iar între anii 19751982 a păstorit preotul Pop Simion. Între anii19831988 a păstorit preotul Rogozan Eugen după care între anii 19891991 a urmat preotul Ștescu Gligore. Între anii 1991 1992 a păstorit preotul Herdea Traian, iar între 1992 -2011 preotul Sîmpelean Dănuț şi preotul Morcan Ioan. Din 2011-prezent parohia este păstorită de preotul Văcariu Nicolae Marian.

3. Cimitirul

Pe teritoriul filiei Nearsova se gaseşte un cimitir cu o suprafaţă de 0,20 h, iar în curtea bisericii un monument funerar ridicat în memoria eroilor locali căzuţi în cel de-al doilea război mondial.

4. Profilul actual al parohiei

Comunitatea locală însumează un număr de 163 membri dintre care 27 sunt creştini ortodocşi.

Bibliografie:

1. Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, 2 volume, Iași, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1967 – 1968.

2. Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora, Atlasul localităților județului Cluj, Editura Suncart. Cluj-Napoca, 2003. 

3. Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, București, 2000.

4.  Ioan Ghiran, Monografia Istorica a satului Nadăşu –Izvorul Crisului, până la începutul sec. XX, lucrare de diplomă, coordonator Nicolae Edroiu, Universitatea Babes-Bolyai, Facultatea de Istorie, Cluj-Napoca, 1974, p. 15.

↓