PAROHIA ORTODOXĂ NEGRENI
1. Istoricul comunitatii parohiale
Parohia Ortodoxa Romana Negreni face parte din Protopopiatul Ortodox Huedin și este păstorită de părintele Muresan Ioan din 1992.
Comuna Negreni a fost numită în trecut Fechetău și Tăul Negru. Ea se află în nord-vestul țării, fiind integrată munţilor Apuseni mai precis in Defileul Crisului Redepe, in zona de contact a Munţilor Vlădeasa cu Munţii Plopiş si Munţii Meseş. Localitatea Negreni este aşezata pe drumul E60 ce leagă Oradea de Cluj-Napoca la distanţa egală(75 km), şi la 27 de km de oraşul Huedin.
Singura atestare demografica a localităţi Negreni este din 1403, dar descoperirile au arătat ca acest teritoriu a fost locuit de mai bine de 3000 de ani, din acea perioadă a fost descoperit un depozit de obiecte din bronz, care conţinea 3 braţări, 3 seceri, 1 cuţit, 1 topor din bronz ( numit de istorici celt) şi alte peste 400 de obiecte de podoabă.
Descoperirile făcute de specialiști arată ca romanii controlau teritoriul comunei de azi, dovada fiind descoperirea Cetăti Romane numită Burgus. Aceasta fortificaţie era necesară pentru a preveni atacurile prin surprindere din partea barbarilor. Pe locul fortificaţiei au mai fost descoperite cioburi de vase, cărămizi, pietre cioplite, oase şi o monedă de aur din vremea impăratului Nero.
Un rol important in emanciparea culturală l-a avut Asociaţiunea Transilvană (ASTRA). În perioada aceea au fost iniţiate o serie de acţiuni care vizau culturalizarea maselor, cu obiectivul principal răspândirii “luminii cărţii”. Prima bibliotecă infinţată la Negreni a fost in anul 1923 sub egida ASTREI. De-a lungul timpului a existat o activitate culturală destul de bogată si la Negreni condusă de preoţii si dascălii satului. Prin tradiţia de secole a targului de le Fechetău spiritul de comercianţi al oamenilor s-a dezvoltat, oamenii avand o piaţă de desfacere foarte bună. Fiind o zona submontană, oamenii s-au perfecţionat si in prelucrarea lemnului. De asemenea date fiind suprafaţele păşunilor oamenii se ocupau si cu creşterea animalelor. Deoarece localitatea este aşezată de-a lungul drumul European E60 oamenii de aici au fost foarte avantajati, ei dezvoltând pensiuni, restaurante si alte magazine, comerţul fiind foarte dezvoltat.
2. Istoricul bisericii parohiale
Biserica din Negreni a inceput a se zidi in anul 1846 si s-a finalizat in anul 1856. In timpul lucrărilor care au durat 10 ani, în 1848 a fost vizitată de Mitropolitul Andrei Şaguna, care la intoarcerea de la Viena a dăruit comunității un orologiu , existent si astazi in turla bisericii. Arhitectura este de tip navă 25m/ 15 m, iar materialele de constructie: piatră si cărămidă. Pictura este neo-bizantină realizată intre 1993-1996- „fresca”, de către Dragu George şi soţia.
Preotii care au slujit: Crăciun Popa atestat in anul 1795, Teodor Popoviciu atestat in anul 1793 si la 22 septembrie 1796 alături de coratorul On Gabrian si de birăul (primarul) Pridon Bulzan, Teodor Furcoviciu atestat in anul 1798, Mihai Lascoviciu atestat in anul 1814, Zaharia Bulzan “ reposat in anul cand a fost Cholera mare” (probabil in anul 1831), Iosif Furcoviciu atestat intre anii 1838(?)-1881, Petru Bulzan atestat intre 1845-1863, Ambroziu Bulzan “capelan de la 1871-1873”, Vasiliu Bulzan a slujit intre 31 martie 1879-1935(1937 ?), Vasile Romitan a slujit intre anii 1937-1940 si 1947-1982, Augustin Dejeu a slujit intre anii 1942-1947, Dumitru Farcaş a slujit intre anii 1983-2001 și Ioan Mureşan slujeşte din anul 2002 până in present.
3. Cimitirele
Cimitirul din jurul bisericii este functional si bine intreţinut, in suprafaţă de 0.2 ha. Cimitirul vechi este nefuncţional, in suprafaţă de 2 ha.
4. Activităţi cultural si filantropice in trecut
Activitate culturală: a existat scoală confesională, camin cultural, cor, tabere cu tineri.
5. Profilul actual al parohiei
Numarul de credincioşi al parohiei este de aproximativ 1400. Deoarece Negreniul are o suprafaţă de 64 km2 şi este alcătuit din 12 cătune, activitatea pastoral misionară se face prin vizite periodice la casele credinciosilor, iar ca activităţi culturale amintim păstrarea tradiţiilor (aşa cum se poate urmări in programele de televiziune, prezentate de TVR 1, in programul “Zestrea Românilor”).
Bibliografie
1. Cristian Claudiu Filip si Vlad Daniel Nistor, “Negreni. Istorie, traditii şi legendă – studiu monografic”, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2012.
2. Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, 2 volume, Iași, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1967 – 1968.
3. Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora, Atlasul localităților județului Cluj, Editura Suncart. Cluj-Napoca, 2003.
4. Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, București, 2000.