Pr Elefteriu Ștefăniță  0749 030 901, 0264 371 985

PAROHIA ORTODOXĂ SOMEȘUL RECE

1. Istoricul comunității parohiale

Parohia Ortodoxă ”Sfântul Ierarh Nicolae” Someşu Rece face parte din Protopopiatul Ortodox Huedin și este păstorită din decembrie 2012 de părintele Elefteriu Ștefăniță.

Aşezată la poalele nord-estice ale Munţilor Apuseni, pe râul Someşu Rece, afluent al Someşului Mic, parohia poartă numele acestui râu, pe malurile căruia sunt aşezate cele aproximativ 350 de gospodării. Localitatea se află la o distanță de 22 km de municipiul Cluj-Napoca și 40 km de orașul Huedin. De-a lungul Evului Mediu, a făcut parte din marele domeniu feudal care cuprindea 40 de sate cu reşedinţa feudală în „Cetatea Gilău”. Când în Gilău s-au stabilit maghiarii, mulţi localnici au migrat pe cele două lunci dinspre munte a Someşului Rece şi a Someşului Cald şi au sporit numărul celor ce locuiau acolo. La anul 1448, satul Someşu Rece este menţionat ca sat aparţinător proprietăţii regale din Transilvania, iar populaţia deposedată de pământ şi de drepturi era numită populaţie de iobagi. La anul 1556, teritoriul satului Someşu Rece a ajus sub stăpânirea unor nobili maghiari de religie catolică, care au vrut să impună credinţa lor şi locuitorilor satului, însă aceştia s-au opus. La Someşu Rece, se ştie că multă vreme, populaţia fiind puţină, nu s-a putut construi biserică. Pe la anul 1700 se pomeneşte de un număr de 14 familii de credincioşi de religie ortodoxă, care abia la 1723 au reuşit să-şi clădească din bârne de brad o bisericuţă cu hramul „Pogorârea Duhului Sfânt”. Despre existenţa unei parohii la Someşu Rece se poate vorbi doar după anul 1849, după luptele pentru desfiinţarea iobăgiei.

Arheologii au descoperit aici urme de vieţuire din perioada dacică. Aici se găseşte pe o suprafaţă de 10 hectare o aşezare dacică întărită cu un val de pământ, iar în interiorul ei s-au găsit bordeie şi fragmente de ceramică şi unelte. Această cetate de pământ se ridică deasupra satului, în imediata apropiere a vetrei acestuia şi poartă numele de „Cetatea lui Dariu”. În jurul acestei cetăţi de pământ s-a dezvoltat şi satul, iar mai târziu parohia Someşu Rece.

În parohia Someșu Rece, din 2011 există un Cămin Cultural modern, ridicat prin grija Primăriei și a Consiliului Local Gilău, în care se desfășoară o serie de activități culturale, organizate de Centrul catehetic ”Preot Ioan Stănescu” al parohiei noastre.

Din punct de vedere economic, localitatea este foarte bine dezvoltată, o bună parte a locuitorilor având locuri de muncă în municipiul Cluj-Napoca, iar o altă parte se ocupă cu exploatarea și prelucrarea materialului lemnos.

2. Istoricul bisericii parohiale

Biserica cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae a fost construită între anii 1931-1932, sub îndrumarea părintelui Ioan Stănescu şi pe cheltuiala credincioşilor parohiei.

Biserica are formă de cruce, cu 3 abside, 2 în pronaos, iar a 3-a spre răsărit, unde se află altarul. Deasupra naosului există un pod, de unde corul bisericii dă răspunsurile la Sfânta Liturghie. În partea de apus, deasupra pridvorului, se află turla în care se găsesc cele 3 clopote, turnate la Timişoara în anul 1933. Biserica are o lungime de 28 metri, o lăţime de 8 metri, iar înălţimea turnului este de 24 metri. Zidurile bisericii au fost ridicate din cărămidă și tencuite cu tencuială decorativă.

Între anii 1935-1936, biserica a fost pictată în tehnica tempera grasă, de fraţii Profeta, pictura fiind foarte sărăcăcioasă în scene biblice, în cea mai mare parte pereţii fiind zugrăviţi cu ornamente si un fond simplu de culoare gălbuie. Între anii 2009-2010 biserica a fost repictată în tehnica „fresco”, de către echipa pictorului preot Damian Tuluc.

Preoții parohi care au păstorit parohia: 1849 – 1880 Pr. Petru Teotelecan, 1880 – 1895 Pr. Simion Teotelecan, 1895 – 1918 Pr. Nicolae Stănescu, 1918 – 1962 Pr. Ioan Stănescu, 1962 – 1963 Pr. arhimandrit Nichita Coroiu, 1963 – 1972 Pr. Ioan Sâncrăian, 1972 – 1974 Pr. Tudor Tuluceanu, 1 decembrie 1974 – octombrie 2012 Pr. Vasile Crişan, 1 decembrie 2012 – prezent Pr. Ştefăniţă Elefteriu.

Ca personalitați ale parohiei Someșu Rece o amintim pe soprana Lucia Stănescu, directorul Operei Române din Cluj-Napoca (1970-1975).

3. Istoricul bisericii monument istoric:

Pe la anul 1700, se pomeneşte de un număr de 14 familii de credincioşi de religie ortodoxă, care la 1723 au reuşit să-şi clădească din bârne de brad, pe tălpi de stejar, o bisericuţă cu hramul „Pogorârea Duhului Sfânt”, a cărei pictură a fost executată pe pânză, în două etape, în anii 1758 şi 1768, de către pictorul Dimitrie Ispas din Gilău, aşa cum rezultă din inscripţiile ce apar în naos şi absida altarului. În prezent, pictura este foarte deteriorată, pe alocuri lipsind în totalitate. Se mai pot distinge scene biblice : Naşterea lui Iisus, Botezul, Coborârea de pe Cruce, Apostolii, Judecata de Apoi, mai mult sub forma unor fragmente, în absida altarului, pe bolta naosului şi pe peretele vestic al pronaosului (Alungarea din Rai). În turnul acestei bisericuţe se găseşte un mic clopot inscripţionat cu anul 1642, dând de înţeles că ar fi fost posibil să mai fi existat şi o altă biserică tot din lemn, care ar fi fost arsă de contropitori. În perioada noiembrie 2010 – iunie 2011, acoperişul bisericii a fost renovat în intregime, fiind acoperit cu sindrilă nouă din lemn de brad, s-au confecţionat trei cruci din inox şi s-a reparat paratrăznetul, iar în jurul bisericii s-a construit un scuar din piatră spartă de granit şi un jgheab de scurgere a apei, care protejează zidul de lemn şi interiorul bisericii de umiditate.

Biserica de lemn din satul Someşu Rece, monument istoric, constituie un simbol si o dovadă a ortodoxiei şi a românismului care au existat şi s-au perpetuat în zonă, în jurul căreia au rămas neclintite în credinta românescă ortodoxă, numeroase generaţii de oameni care au locuit în această localitate, în această veche vatră ortodoxa. Totodată, prin locul amplasarii, ca poartă spre inima Munţilor Apuseni, prin arhitectura şi noua sa faţă, Biserica de lemn din Someşu Rece, este o adevarată bijutierie a genului din Ardeal şi constituie un punct de mare atracţie pentru toţi cei care doresc să o viziteze, în momentul de faţă fiind muzeu.

4. Cimitirele

În parohia Someșu Rece există două cimitire. Cimitirul vechi, proprietatea parohiei, organizat în jurul bisericii vechi, în suprafață de 2000 mp, cimitir închis la momentul de față și în care sunt înmormântați preoții care au slujit în acestă parohie. Cel de-al doilea, cimitirul nou, proprietatea Consiliului Local Gilău, dat în folosința parohiei Someșu Rece din anul 1968, în suprafață de 21860 mp. În niciunul dintre cele două cimitire nu există monumente funerare semnificative.

5. Activități în trecut:

În perioada dinaintea primului război mondial și în perioada interbelică, la Someșu Rece a existat o Școală confesională, unde dascăl era preotul satului. Exista și o clădire, lângă Biserica veche, proprietatea parohiei, care apoi a fost trecută în proprietatea statului, acum activând aici Grădinița din Someșu Rece. De asemenea a existat și un Cămin Cultural, cu activități specifice în acea perioadă, care a fost demolat în 2010, ridicându-se în locul lui unul modern. La Casa Parohială există și o mică bibliotecă parohială, iar în Biserica veche s-a organizat un muzeu.

6. Profilul actual al parohiei

În prezent Parohia Ortodoxă Someșu Rece este compusă din 850 persoane. Din februarie 2013, parohia noastră a organizat Centrul catehetic ”Preot Ioan Stănescu”, care își desfășoară activitățile la Căminul Cultural din localitate. Dintre activitățile centrului: activităţi extraşcolare cu copiii (cercuri de pictură, cântări religioase, cateheze, poezie, lectură biblică, film religios, activități recreative, pelerinaje, etc.). În preajma marilor sărbători, organizăm spectacole cu copiii, legate de specificul sărbătorii respective (de exemplu: de Crăciun, colinde, cântece de Crăciun, Irozii, Steaua, ş.a.). Alte activități: spectacole de caritate, spectacole folclorice, de ziua copilului, de afirmare a talentelor, a portului popular tradițional, etc. În fiecare post, miercuri şi vineri seara organizăm seri duhovniceşti, cu un cuvânt de învaţătură, având invitaţi preoţi profesori de la Facultatea de Teologie sau Seminarul Teologic din Cluj-Napoca, preoți duhovnici, dar şi preoţi din parohiile învecinate.

Activităţi sociale şi filantropice: ajutorarea persoanelor din parohie, care au venituri mici, din cutia milei, a celor bolnavi prin vizite la domiciliu şi prin organizarea de colecte băneşti, de medicamente sau alimente, dar si a copiilor din familiile sărace sau orfani din parohia noastră şi din unele centre sociale, cum ar fi cel de la Mănăstirea Dumbrava şi ajutorarea sinistraţilor prin organizarea unor colecte speciale.

Bibliografie:

1. Nicolae Șteiu și Claudiu Someșan, Splendoarea Gilăului, prezentare monografică a comunei Gilău, ediția a III-a, Oradea, 2015.

2. Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, 2 volume, Iași, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1967 – 1968.

3. Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora, Atlasul localităților județului Cluj, Editura Suncart. Cluj-Napoca, 2003. 

4. Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, București, 2000.