PAROHIA ORTODOXĂ MĂRIŞEL
1. Istoricul comunitatii parohiale
Parohia Ortodoxă Română Mărişel cu Filia Rusăşti, Protopopiatul Ortodox Huedin este păstorită de părintele Mocean Ioan din anul 2011.
Comuna Mărişel se află la circa 50 km de municipiul Cluj-Napoca în Muntii Gilău, componenti ai Muntilor Apuseni. Comuna este aşezată pe un platou înalt la o altitudine de 1150-1250 m. Relieful are suprafeţe usor ondulate şi culmi rotunjite, dar în partea de nord şi de sud sunt şi văi adânci, cu versanţi abrupţi, cu ape repezi şi baraje în miniatură.
Măriselul se învecinează la sud cu comuna Măguri-Răcătău (graniţa fiind Defileul Răcătăului cunoscut şi sub numele de Împărăția lui Zamolxe), la nord cu comuna Râşca, la est cu comuna Gilău, iar la vest cu comuna Beliş. Este o aşezare rurală unde gospodăriile sunt răsfirate în lungul văilor şi drumurilor şi pe culmile domoale, ca în zonele de deal. Formele cele mai înalte de relief sunt Dealul Fântânele (1.341 m), Dealul Copcei (1.289 m) şi Dealul Arsuri (1.238 m).
Satul Mărişel datează din secolul XVI-XVII când au început să vină primii oameni cu animalele la păşunat vara şi s-au instalat în zona aceea formând cătune care au rămas până azi. Prima familie purta numele de Mariş de unde şi numele satului de Mărişel.
În timpul revoluţiei din 1848 s-a remarcat o eroină locală pe nume Pelaghia Rosu (1800-1870) şi fiul ei Indrei care a fost centurion în armata lui Avram Iancu. Ei sunt cei care i-au condus pe mărişeni în luptele victorioase din timpul revoluţiei. Mormântul eroinei se află pe locul primei biserici din Mărişel care a fost arsă de unguri în timpul revoluţiei.
2. Istoricul bisericii parohiale
Biserica din Mărişel a fost zidită în anul 1934 în stil bizantin. Ea are formă de cruce şi 2 turnuri, fiind acoperită cu tablă. Pictura a fost realizată în tempera de catre Simion Hâştoagă din Agnita. În biserica din Mărişel sunt 3 icoane pe sticlă de prin 1800.
Numele preoţilor slujitori: Alexandru Fodor 1922-1965, Sortan Andrei 1965-2011 şi Mocean Ioan 2011-prezent.
Personalităţi: Pelaghia Rosu (1800-1870) şi fiul ei Indrei. O altă personalitate activă a zonei este Parintele Arhimandrit Vasile de la Manastirea Dumbrava, Jud. Alba.
3. Cimitire
Parohia are în proprietate un cimitir în incinta bisericii de aproximativ 5 ari şi un cimitir de 1ha şi jumatate în apropierea bisericii. Deoarece satul este foarte răsfirat, oamenii au obiceiul de a-şi îngropa morţii în grădina din spatele casei. Monumente funerare deosebite sunt mormantul Pelaghiei Roşu şi Crucea lui Iancu.
4. Profilul actual al parohiei
În parohia Mărişel există 960 de credincioşi şi sunt desfăşurate mai multe activităţi precum: Sfinte Slujbe, Masluri, Hramul, catehizare în posturi, parteneriat cu şcoala din Mărişel, ajutorarea bătrânilor, a familiilor nevoiaşe, oferirea de cadouri copiilor de sărbători. În parohia Mărişel s-a obişnuit ca atunci când un credincios are o pagubă materială mai mare, să se organizeze colectă destul de substantiala pentru ajutorarea acestuia. În amintirea eroilor revoluţiei din 1848, în fiecare an, în prima duminică din luna iulie la Crucea Iancului din Fântânele se săvârşeşte un parastas. Anul acesta (2015) a fost inaugurat Muzeul Satului Mărişel.
FILIA RUSĂŞTI
1. Istoricul comunitatii parohiale
Filia Rusăşti beneficiază de o aşezare favorabilă pe un platou la 830m altitudine. Rusăşti datează din secolul XVI-XVII când au venit aici primii oameni cu animalele la pasunat vara.
2. Istoricul bisericii
Biserica a fost zidită în anul 1906. Ea este făcută din lemn, are formă de navă, cu un singur turn şi este acoperită cu tablă. Pictura este realizată în tempera de catre Vasile Cosma din Cluj.
3. Cimitirul
Filia Rusăşti are un cimitir în suprafaţă de aproximativ 5ha în proprietatea bisericii, nu exista monumente funerare deosebite.
4. Profilul actual al parohiei
În filie sunt 70 de credincioşi. Aici se desfăşoară activităţi catehetice şi filantropice.
Bibliografie:
1. Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, 2 volume, Iași, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1967 – 1968.
2. Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora, Atlasul localităților județului Cluj, Editura Suncart. Cluj-Napoca, 2003.
3. Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, București, 2000.
