Șomlea Florin  0745 705 268

Parohia Ortodoxă Morlaca

1.Istoricul comunității parohiale

Parohia ortodoxă Morlaca este o comunitate ortodoxă românească și face parte din Protopopiatul Ortodox Huedin.

Localitatea Morlaca este amintită în primele documente ca Marothlak –1493, Possesiones Marothonlak – 1519, Marothlaka – 1666, sau Marothacz – 1762 și este situată la poalele Muntelui Vlădeasa, în zona de contact dintre Depresiunea Huedin și Munții Apuseni, la 10 km de orașul Huedin. Satul aparține din punct de vedere teritorial-administrativ de comuna Poieni.

Morlaca a fost menționată documentar pentru prima oară în anul 1399, atunci când Regele Sigismund de Luxemburg a donat cetatea Bologa, împreună cu satele înconjurătoare, lui Mircea cel Bătrân. Un veac mai târziu, în anul 1493, pe teritoriu localității este amintit nobilul Nicolae Vaida de Morlaca. În jurul anului 1600, aici este menționată o mănăstire, iar în anul 1666 documentele istorice amintesc despre voievodul Pui Petru de la Morlaca.Toponimul Morlaca (Marothlaka) ar aminti de Menumorut/Menumorout și de strămoșul său Moruth, Maroth sau Morut. Astfel, denumirea localității ar proveni din alipirea cuvintelor “Maroth” (Maroth) și “Lak” (“casa” în limba maghiară), care s-ar traduce drept “locuința lui Memmorat”, de unde și toponimul de Marothlak, iar mai apoi Marothlaka. De mentionat faptul că localitatea Morlaca aparținea ducatului lui Menumorut.

Împrejurimile localității Morlaca au fost locuite încă din cele mai vechi timpuri. Drept mărturie, la marginea satului, în locul numit Drumul găunos (spre Bologa), s-au descoperit topoare de piatră din perioada neolitică, de peste 4000 de ani vechime. De asemenea, pe teritoriul fostului cătun Remetea s-a descoperit și un fier de plug din perioada dacică. Din perioada stăpânirii romane a locului, se mai păstrează fundația castrului roman de la Grădiște. De o însemnătate aparte este și faptul că drumul roman trecea peste teritoriul morlăcan.

Din cele mai vechi timpuri și până astăzi preocupările de bază ale localnicilor au fost agricultura, pomicultura și creșterea animalelor. Mulți localnici au muncit în carierele de piatră din apropiere și în cadrul CFR.

2.Istoricul bisericii parohiale

În secolele XV-XVII, izvoarele narative relatează despre existența a trei biserici arondate satului: la Muncei, la Josani și la Văleni. Referitor la datarea construcției Bisericii Ortodoxe din Morlaca, șeimatismele bisericești menționează două perioade distincte: 1724-1735 și 1837-1838. Prima perioada face referire la construirea primei biserici din acest loc (cel mai probabil din lemn), pe când cea de-a doua, face referire la construirea actualei biserici, din materiale mult mai rezistente. Biserica actuală poartă hramul „Sfânta Treime”, este zidită din piatră și a fost concepută în formă de navă cu o lungime de 25 de metri și o lățime de 6 metri. Sfântul locaș a fost repictat recent în stil neo-bizantin de către pictorul bisericesc Alexandru Crișan din Cluj-Napoca în tehnica a fresco.

În anul 1842 la Parohia Morlaca este menționat viceprotopopul Georgiu Pop (greco-catolic), care a funcționat aici până la anul 1857. Din anul 1857 până la anul 1892 este menționat protopopul Ananie Pop (greco-catolic), iar din anul 1892 până la anul 1924 este menționat protopopul Ioan Pop (greco-catolic). Din anul 1924 este menționat ca protopop Virgil Pop (greco-catolic), acesta fiind fiul lui Ioan Pop. Preotul Virgil Pop moare la vârsta de 36 de ani, iar în funcția de paroh la Morlaca este numit verișorul acestuia, Victor Pop, care va sluji până în anul 1965. Din anul 1948 preotul Victor Pop, împreună cu credincioșii din parohie, au revenit la religia ortodoxă. În acestă perioadă preotul Victor Pop v-a prezenta date concrete referitoare la bunurile mobile și imobile ale parohiei, bunuri care au rămas la Biserica Ortodoxă Morlaca. Acestea sunt următoarele: biserica cu toate odoarele ei, cele două cimitire, casa parohială cu toate anexele gospodărești. Din anul 1966 la Parohia Ortodoxă Morlaca a fost numit ca preot Ioan Pop, care a slujit aici până în anul 1973. În acestă perioadă a fost descoperit tot naosul bisericii fiind schimbată toată partea lemnoasă cât și toată tabla de pe acoperișul bisericii. În anul 1973 cu data de 1 octombrie, la Parohia Ortodoxă Morlaca a fost numit preotul Ioan Călătan care a slujit până la pensionare, în anul 2014. Iar din 21 decembrie 2014 păstorește Pr. Florin Șomlea Nechita.

3.Cimitirele

În localitatea Morlaca există 4 cimitire. Două cimitire vechi, unul de 8300 mp și celălalt de 3400 mp, se situează în proximitatea bisericii, iar celelalte două cimitire mai noi, unul de 16000 mp și celălalt de 4300 mp se situează în extravilanul localității dar relativ aproape de biserică. Toate cele 4 cimitire se află în proprietatea și în administrarea Parohiei Ortodoxe Morlaca.

4.Activități culturale și filantropice în trecut

Localitatea Morlaca este o comunitate aparte din perspectiva tradițiilor și a portului popular în peisajul zonei din care face parte. Portul tradițional din Morlaca se distinge prin colorit și prin cununa împodobită specifică portului feminin. Încă din vechime au fost organizate șezători, serbări tradiționale și jocul tradițional de duminica. Viața culturală a localnicilor a fost influențată în trecut și de existența mănăstirii din localitate.

5.Profilul actual al parohiei

În prezent, Parohia Ortodoxă Morlaca însumează un număr de 260 de familii de credincioși ortodocși și este păstorită din anul 2014 de către Pr. Șomlea Nechita Florin. În cadrul comunității ortodoxe din Morlaca se desfășoară un program catehetic cu tinerii și copiii din localitate, organizându-se pelerinaje la mănăstiri, cântare corală, ateliere de creație, activități recreative. Între Biserica din Morlaca şi şcoală , există o strânsă colaborare şi implicare reciprocă în activităţile cultural educative. Anual se organizează sărbătoarea fiilor satului, hramul bisericii și alte evenimente religioase și culturale.

În Parohia Ortodoxă Morlaca se desfășoară și programe sociale și filantropice concretizate în îngrijirea și ajutorarea persoanelor bolnave și a celor nevoiașe din localitate precum și a familiilor cu mulți copii. În preajma sărbătorilor se acordă din partea parohiei pachete și ajutoare pentru cei în nevoi.

Bibliografie

1. Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora, Atlasul localităților județului Cluj, Ed. Suncart. ISBN 973-864300-7, Cluj-Napoca, 2003.

2. Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Ed. Enciclopedică, ISBN 978-973-45-0396-4, Bucureşti, 2000.

3. Nicolae Șteiu, Morlaca – Satul de la poala Măgurii, Ed. Dokia, Cluj-Napoca, 2009