Monografia Parohiei Ortodoxe Belișul Nou
Pr. Ilie Cristuan Muntean 0744.436.680, 0264.334.111
- Istoricul comunităţii parohiale
Parohia Ortodoxă Română Belişul Nou face parte din Protopopiatul Huedin şi este păstorită de preotul paroh Muntean Cristian Ilie.
Belişul este o comună în judeţul Cluj, formată din satele Bălceşti, Beliş, Dealu Botii, Giurcuţa de Jos şi de Sus, Poiana Horea şi Smida.
Belişul se află la aproximativ 77 km vest de ClujNapoca şi 27 de Huedin.
Nu se cunoaşte data exactă a formării localităţii dar se presupune că aceasta a fost formată de păstorii care veneau cu turmele prin zonă la păşunat. Aceştia şi-au ridicat în zonă colibe iar ulterior s-au aşezat în zonă, rămânând definitiv acolo. pe la 1737, în documentele vremii este amintită şi localitatea Beliş.
Comuna este aşezată la o altitudine de 1.050 m.
Istoricul Bisericii parohiale
Parohia Ortodoxă Română Belişul Nou a fost înfiinţată în anul 1973 odată cu construirea lacului de acumulare Fântânele, când populaţia din Belişul vechi şi Ghircuţa de Jos a fost strămutată pe dealurile de pe malul stâng al Someşului Cald în Belişul Nou.
Biserica a fost construită în anul 1975 de către Trustul de Construcţii Cluj, preot fiind atunci Trandafir Ioan şi este copia fidelă a vechii biserici din Belişul Vechi care a intrat în perimetrul lacului de acumulare şi care la scăderea nivelului lacului se poate vedea.
În 1982 a fost acoperită cu tablă zincată iar în 1984 a fost pictată în tehnica tempera grasa de către pictorul Iacob Varga din Cluj, fiind sfinţită în 1985 de Î.P.S. Iustinian Maramureşanul cu hramul Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Protopop de Huedin a fost atunci Petru Nicolae iar preot Paşcalău Ioan.
Vechea Biserică de sub apă după arhitectura căreia este facută biserica din Belişul nou, a fost zidită din piatră prin anii 1910-1913, pe cheltuiala fostului proprietar de păduri Urmancsy Ianos, fiind folosită de acesta ca biserică de familie în cultul romano catolic pânaă în 1918. Din 1918 până în 9 martie 1925 a rămas în ruină deoarece fostul proprietar a părăsit aceste locuri şi nu s-a mai întors.
La 9 martie 1925 protopopul ortodox al Huedinului Aurel Munteanu cu ocazia instalării în parohie al noului preot Virgil Peter a intrat în biserică, a sfinţit apa şi a oficit Sfânta Liturghie pe altarul acestei biserici, dând-o astfel cultului ortodox în folosinţă cu hramul ”Sfinţii 40 de mucenici” în amintirea victimelor făcute de Urmancsy. În scurt timp credincioşii au reparat locaşul prin contribuţii benevole adecvându-l în interior specificului ortodox.
Din încredinţarea chiriarhului de atunci, Nicolae Ivan a aprobat gestul protopopului şi la 22 iunie a dat actul de consacrare al acestei biserici după ritualul ortodox. Biserica s-a pictat în interior de fraţii Eugen şi Eremia Profeta din Cluj.
În fostul sat Ghiurcuţa de Jos, Comuna Beliş, a existat încă înainte de 1820 o comunitate de credincioşi ortodocşi – cea mai veche aşezare de pe acele locuri cu preoţi stabili şi biserică pentru cult.
În timpul revoluţiei din 1848 biserica a fost distrusă de un incendiu iar credincioşii din acest sat cu mari jertfe, abia în 1862 au reuşit să-şi ridice pe acelaşi loc unde fusese vechea biserică un nou locaş de rugăciune. Este actuala biserică din lemn care în urma construirii hidrocentralei de pe Someş a fost stamutată pe cheltuiala statului, în 1975 în Belişul nou şi care astăzi este folosită la nevoile spirituale ale credincioşilor.
Biserica aceasta cu hramul Sfinţii Arhangheli a fost executată de meşteri lemnari de prin părţile Albacului ajutaţi de credincioşii lemnari, care au pus la dispoziţie lemnul şi şindrila necesară. Construită din bârne de brad tăiate în joagăre manuale, biserica are formă de corabie în stilul bisericilor transilvănene din Munţii Apuseni. Are interiorul căptuşit cu scânduri, iar exteriorul îmbrăcat cu şindrilă, prevăzută cu prispă în partea de miazănoapte şi apus. În patrimoniul acestei biserici se păstrează cărţi de ritual vechi cu caractere cirilice, unele din ele păstrându-se la Cluj la muzeul Mitropoliei.
Credincioşii acestei biserici au fost din moşi strămoşi ortodocşi.
În satul Bălceşti nu a existat biserică până în 1936, credincioşii din acest sat au aparţinut de fostul sat, Ghiurcuţa de Jos unde-şi aveau preotul slujitor, biserica pentru cult şi cimitirul pentru înmormântarea morţilor.
În 1936 din donaţia credincioşilor locali prin antreprenorul Bondi Martin din Huedin şi după planul alcătuit de învăţătorul Nicolae Nastase din localitate s-a început construcţia actualei biserici cu hramul Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel care s-a terminat în 1938. Credincioşii care dintotdeauna au fost ortodocşi şi sunt şi azi, în afară de contribuţiile băneşti au ajutat la buna desfăşurare a lucrărilor după cum reiese din actul comemorativ păstrat de atunci.
Biserica este construită din lemn de brad pe temelie de piatră de granit rostuită cu ciment, are formă de cruce cu pereţi exteriori îmbrăcaţi în şindrilă iar interiorul este tencuit şi pictat. Acoperişul la început a fost din şindrilă dar în 1957 a fost înlocuit cu tablă galvanizată. Iconostasul a fost executat de Petru Crăciun din Huedin.
Odată cu construcţia bisericii s-a înfiinţat şi un cimitir nou.
La început a fost sfinţită de protopopul Aurel Munteanu iar în anul 1999 a fost sfinţită de P.S. Vasile Someşanul după ce a fost pictată în 1998 în tempera grasa de pictorul Ioan Mureşan din Cluj.
LISTA PREOŢILOR CARE AU SLUJIT ÎN PAROHIA Ghiurcuţa de Jos, Belişul vechi şi Belişul nou:
1.Gavril Crainic 1884-1903
2.Vasiliu Veres 1903-1925
3.Virgil Peter 1925-1937
4.Iosif Florea 1937-
5.Aurel Nicoara 1937-1938
6.Ioan Bunea 1938-1943
7.Gherontie Sisisteanu 1943-1944
8.Trandafir Ioan 1944-1980
9.Pascalau Ioan 1980-2009
10.Muntean Cristian Ilie 2009-prezent
- Cimitirul parohial
- Profilul actual al parohiei
În prezent, Parohia Ortodoxă Belişul Nou numără de credincioși și este păstorită de Pr. Muntean Cristian Ilie. Parohia desfășoară un program de asistență socială și monitorizare a familiilor nevoiașe fiind sprijinite peste 100 de familii cu produse alimentare și alte ajutoare și pachete. Parohia mai organizează serbări religioase cu copiii și cu tinerii în zilele de sărbătoare implicându-se activ și în organizarea serbărilor populare de peste an alături de autoritățile locale.
Bibliografie:
Nicolae Steiu si Ioan Marius, Beliş vatră străbună, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2002.
Monica Tripon Belişul de sub ape, Ed. MO, Cluj-Napoca.
