Parohia Ortodoxă Berindu

1.Istoricul comunităţii parohiale

Parohia ortodoxă Berindu este o comunitate ortodoxă românească ce face parte din Protopopiatul Ortodox Huedin.

Localitatea Berindu este situată pe DN 1 F, pe direcţia Cluj-Napoca – Baciu – Zalau, la 31 de km de municipiul Cluj-Napoca și aparține administrativ-teritorial de comuna Sânpaul, județul Cluj. Prima atestare documentară a localităţii datează din anul 1372 (Burund), fiind târzie în raport cu data reală a apariţiei localității. Se păstrează denumiri străvechi ale localității precum Burund (1372), Berend (1423), Berindul de pe Nadăş (sec. XIX), Berindul românilor ( până la Unirea din 1918). În întreaga perioadă istorică reconstituită pe baza informaţiilor documentare, Berindul a avut caracterul unei aşezări româneşti. Izvoarele istorice nu ne vorbesc decât sporadic despre prezenţa altor etnii, şi acestea, în general trecătoare, aflate de obicei în legătură cu administrarea posesiunilor nobiliare de aici.

Aspectul demografic al localității se remarcă prin caracterul oscilant. Dacă în anul 1721 în Berindu trăiau aproximativ 100 de persoane, în anul 1956 satul era locuit de peste 1000 de locuitori iar în prezent regăsim în Berindu 270 de persoane. Localnicii au ca preocupare principală creșterea animalelor și agricultura existând și persoane care muncesc sezonier în străinătate.

Din perspectivă culturală comunitatea din Berindu se remarcă prin serbările populare ale comunei, programele culturale și artistice organizate de școala din localitate alături de parohie și de autoritățile locale precum și prin tradițiile populare care încă se mai păstrează.

2.Istoricul bisericii parohiale

În 1925 s-a aşezat piatra de temelie a bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Berindu iar în data de 3 iulie 1927 a fost sfințită. Biserica este clădită din cărămidă în stil neobizantin în formă de cruce, având 25 de metri lungime şi 10 lăţime. Pictura lăcașului de cult a fost realizată de prof. Cornea din Cluj-Napoca. În anul 1958, bolta bisericii a fost înlocuită cu una nouă, întrucât cea veche suferise o deplasare. Biserica fost repictată de pictorul Cenan din Cluj, sub păstorirea preotului Vasile Lupu. Între anii 2014-2015, biserica a fost repictată în tehnica frescă, de pictorii Ioan şi Mariana Botiş din Cluj, sub păstorirea preotului Mihai-Valentin.

Satul Berindu păstrează și o veche bisericuţă de lemn, monument istoric, cu hramul „Înăltarea Domnului” şi „Sfinţii Arhanghli Mihail şi Gavriil”. Această biserică din bârne de stejar, lucrată numai cu securea şi îmbinată cu multă măiestrie, pare să fi fost ridicată în anul 1781 şi zugrăvită mai târziu, conform anului înscripţionat deasupra uşii, care cu greu se mai poate descifra. Deasupra strănii e scris pe perete: ,,S-au zugrăvit această biserică în zilele Înălţatului Împărat Ferdinand, fiind Episcop Ardealului Măria Sa Ioan Lemény şi protopop acestei Dieceză Theodor Baldi, iar preot local Pop Ananie şi s-au zugrăvit în cheltuiala satului prin mâinile lui Macarian Simion din Vaidahaza, din cinstita varmeghie a Dăbâcii, 21 Iunie 1841”.

Şirul preoţilor care au păstorit de-a lungul vremii Parohia Ortodoxă Berindu şi al căror nume s-a păstrat este următorul: după popa Gabor din anul 1733 au urmat popa Philimon (1763) şi 2 preoţi neuniţi, apoi popa Vasile (1780-1790), Alexă Pop (1790-1813), Ananie Pop (1813-1851), ginerele lui Ananie, Samuil Pop din Băbuţ (1858-1907), fiul acestuia Basiliu Pop (1907-1919), Vasile Cosma din Topa-Mică (1919-1928), Ioan Lăpuşan din localitate şi Ioan Bochiş din Sâncrai (1928-1929), Traian Pop, preot local (1929-1940), Gavril Mureşianu (1940-1944), Vasile Cosma, acelaşi ca în anii 1919-1928, (1944-1946), preotul Vasile Băltan (1946-1950), Ioan Plăianu (1950-1957), Vasile Lupu (1957-1971), Gheorghe Isaia (1971-1975), Roman Emil (1975-1983), Teodor Rad (1983-2010), iar în prezent, începând cu anul 2010, preot paroh este Mihai-Valentin Racolţa.

Satul Berindu reprezintă leagănul unor personalități de seamă ale României dintre care amintim pe Vasile Ladislau Pop (1819-1875). Acesta a fost al doilea fiu al preotului-paroh Ananie Pop, care a păstorit la Berindu între anii 1813 și 1851. Vasile Ladislau Pop a fost un jurist român din Transilvania, consilier al ministrului justiției din Viena, apoi înalt funcționar în guvernul Transilvaniei și din 1865 președintele Tribunalului Suprem al Transilvaniei. A desfășurat o vastă activitate culturală, deținând din 1867 și până la moarte funcția de președinte al ASTRA. În anul 1864 a fost înnobilat prin ordinul împăratului Franz Josef I.

Îl amintim și pe Eugen Gocan, sculptor român contemporan și profesor universitar la Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca.

3.Cimitirele

Parohia are un cimitir vechi în curtea bisericii monument istoric, cu câteva cruci vechi, care străjuiesc în special mormintele fosţilor preoţi slujitori şi a familiilor lor, iar cimitirul nou, este situat la marginea satului, fiind un cimitir dedicat tuturor locuitorilor din Berindu, chiar şi celor de alte confesiuni.

4.Activităţi culturale şi filantropice în trecut

Asemeni şcolilor săteşti din părţile Ardealului, şcoala din Berindu şi-a deschis porţile la iniţiativa şi sub patronajul Bisericii din localitate. Strâns legată de activitatea şcolară a fost şi activitatea culturală din Berindu, intrată pe un nou făgaş începând cu anul 1934, când învăţătorul Traian Canta a iniţiat o serie de activităţi culturale precum teatrul, cor, dans popular, şi mai apoi, o echipă sportivă.

5.Profilul actual al parohiei

În prezent Parohia Ortodoxă Berindu cuprinde un număr de 270 de credincioşi și este păstorită de Pr. Racolța Mihai Valentin. În comunitatea ortodoxă din Berindu se desfășoară activităţi catehetice şi recreative cu tinerii, cântare corală și pelerinaje la mânăstirlie din Transilvania şi din ţară prin Centrul de pelerinaje Renaşterea. Între Biserica din Berindu şi şcoala din sat şi din comuna Sînpaul există o strânsă colaborare şi implicare reciprocă în activităţile culturale, educative şi recreative. De asemenea, Parohia Berindu întreprinde activități social-filantropice ai cărei beneficiari sunt persoanele nevoiașe din parohie.

Bibliografie

1.Traian Canta, Monografia satului Berindu cuprinsă între anii 1934-1975, manuscris dactilografiat.

2.Vasile Cosma, Cinci sate din Ardeal, Tipografia Naţională S. A. Cluj, Strada Regina Maria No. 36, 1933.

3.Remus Gabriel Lăpușan, Tudor Sălăgean, Berindu – Un sat din Transilvania, Monografie, Editura Maxim Bit, Cluj-Napoca, 2008.

4.Emil Roman, Scurt istoric al bisericii Berindu, 2 aprilie 1978