Pr. Nicolae Pioraș   0751 320 626

Parohia Ortodoxă Buteni

1. Istoricul comunității parohiale

Parohia Ortodoxă Buteni este o parohie componentă a Protopopiatului Ortodox Huedin și este o comunitate de mici dimensiuni.

Localitatea Buteni este așezată la o distanță de 12 km. față de orașul Huedin, pe drumul ce leagă localitatea Răchițele, comuna Mărgău, de localitatea Călata, aflată la 2 km. de Buteni. Satul este străbătut în lung de pârâul Butenița format din cei doi afluenți ai săi, pâraiele Bocești și pârâul Ciulului, de unde vine si denumirea satelor vecine Bociu și Ciuleni. În partea de est a hotarului satului străjuiesc dealurile Petroșelele și Copăcel, care până în jurul anului 1654 erau acoperite de păduri seculare de stejar și care, mai apoi, datorită dezvoltării industriei forestiere, au fost defrișate, pădurea fiind exploatată în folosul oamenilor.

În legătură cu denumirea satului nu există documente scrise, dar este amintită denumirea de ,,Buken” prin anii 1291-1294 și se știe că hotarul pe care este așezat astăzi satul Buteni a aparținut unui ,,magnat ungur” care cultiva terenurile acestui sat cu o plantă numită ,,Bykan” adică ,,Borceag” de unde se spune ca ar deriva și numele de familie ,,Borza” și ,,Brișan” care se presupune că s-au așezat prima dată în această regiune. A doua explicație ar fi aceea ca numele satului se trage de la cuvântul ,,Buto” -,,Butoi” și aceasta ar fi oarecum verosimilă întrucât o bună parte din hotar a fost acoperită cu păduri seculare de stejar și oamenii pe atunci se ocupau cu meșteșugul de a face ,,Bute”-,,Buți”, adică Butoaie, de unde li se trage și numele.

Cea mai veche atestare documentară este Condica bisericească întocmită la 1 Ianuarie 1904 de către preotul Todoruț Gavril, însă unii istorici susțin că localitatea se află pe această vatră încă din anii 1291-1294, aparținând unei mănăstiri situată pe Valea Cetății (Cetățuii), astăzi localitatea Scrind-Frăsinet, (Mănăstirea din hotarul comunei Răchițele – Dosul Mănăstirii). Dacă satul Buteni exista într-adevăr din perioada 1291-1294 putem presupune că a avut și biserică și preoți în timp, despre care însă nu avem informații. Locuitorii afirmă că, în urma marii revoluții din anul 1848, aici, în acest sat, se găseau cam 73 de familii, în prezent satul numărând 35 de familii.

2.Istoricul bisericii parohiale

Conform relatărilor din ,,Condica bisericească” a preotului Todoruț Gavril, prima biserică construită în acest sat datează din jurul anului 1654. A fost construită din lemn, pe locul actualului cimitir al satului. Acest edificiu bisericesc a folosit drept locaș de cult pentru locuitorii satului, până în anul 1851, când, prin vânzare, a fost ,,strămutată” în localitatea Zam-Sâncrai, la credincioșii români greco-catolici de acolo. În anul 1851 a fost edificată pe același loc o altă biserică, tot din lemn, care a folosit drept locaș de cult pentru credincioșii din sat, până în anul 1939, când a fost donată satului Domoș.

Tradiția ne spune ca acest sat a aparținut unei mănăstiri numită ,,Mănăstirea” din hotarul comunei Răchițele (Dosul Mănăstirii), situată pe Valea Cetății (Cetățuii), astăzi localitatea Scrind-Frăsinet, Comuna Mărgău, de la care, prin secularizarea averilor mănăstirești, a moștenit – printre altele – și pădurea numită ,,Dosul Mănăstirii”, tot în hotarul Răchițele, în suprafață de peste 300 jug., existând un document în această privință de pe timpul episcopului Vasile Moga, din anul 1818. Se păstrează și astăzi în altarul Bisericii Ortodoxe din Buteni trei icoane, o ușa împărătească care, după stilul și coloritul în care sunt pictate, s-ar părea că ar fi de prin anul 1400, și o carte veche, tipărită în limba slavonă, la tiparul lui Vasile Varlov, din anul 1623, singurele obiecte salvate și păstrate până în zilele noastre, din vechea mănăstire.

Construcția noii biserici cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” a început în anul 1938, pe alt amplasament, în centrul satului, la drumul principal, nu departe de locul vechilor biserici, și s-a terminat și dat în folosință în anul 1943. Clădirea este făcută din piatră, cu o fundație de beton armat, acoperită cu țiglă (inițial a fost acoperită cu tablă), în formă de cruce, având următoarele dimensiuni: lungime 24,15m și lățime 14m. Biserica nouă s-a construit din contribuțiile credincioșilor și a unor instituții precum Ministerul Cultelor și Uzinele Reșița. Biserica a fost construită sub îndrumarea Părintelui paroh Matei Vasile, lucrarea fiind executată de meșterii Biro Carol și Biro Pavel, cu ajutorul unor credincioși din sat.

În ceea ce priveşte şirul preoţilor care au slujt în Parohia Ortodoxă Buteni şi al căror nume s-a mai păstrat, amintim: Pr. Lup Todoruț (1786-1816), Pr. Ioan Todoruț (1816-1846), Pr. Ioan Todoruț (1847-1871), Pr. Vasile Metea (1871-1882), Pr. Gavril Todoruț, (1886-1904), Pr. Traian Gal (1927-1933), Pr. Vasile Matei (1933-1945), Pr. Aurel Roșca (1946-1954), Pr. Vasile Herdea (1954-1963), Pr. Grigore Gabau (1977-1980), Pr. Teodor Boc (1981-1994), Pr. Florin Cora (1994-2000), Pr. Ioan Iuga (2000-2005), Pr. Mihai Mititean (2005-2015) și Pr. Dan-Mihai Muntean (2015-prezent).

3.Cimitirele

În Parohia Ortodoxă Buteni există în prezent un singur cimitir care se află în proprietatea și în administrarea parohiei.

4.Activități culturale și filantropice în trecut

De-a lungul vremii Biserica a reprezentat centrul vieții spirituale și culturale în localitatea Buteni. Odată cu edificarea căminului cultural ce datează din perioada comunistă în localitatea Buteni au avut loc anual manifestări culturale și religioase prilejuite de sărbătorile naționale, sărbătorile religioase și hramul bisericii.

5.Profilul actual al parohiei

În prezent, Parohia Ortodoxă Buteni este formată din 35 de familii și este păstorită din anul 2015 de către Pr. Muntean Dan-Mihai. Din perspectivă misionară, în parohie se organizează seri duhovnicești, programe catehetice și cultural-religioase destinate tuturor categoriilor de vârstă, precum și celebrări religioase specifice sărbătorilor și praznicelor creștine. Din punct de vedere filantropic, Parohia Ortodoxă Buteni are în grijă și acordă sprijin persoanelor în vârstă, celor bolnavi și celor care sunt în lipsuri, distribuind pachete cu alimente și cele necesare traiului în preajma sărbătorilor și ori de câte ori este nevoie.

Bibliografie

1.Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora, Atlasul localităților județului Cluj, Ed. Suncart. ISBN 973-864300-7, Cluj-Napoca, 2003.

2.Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Ed. Enciclopedică, ISBN 978-973-45-0396-4, Bucureşti, 2000.