Pr. Dejeu Mircea 0744.521.450

Parohia Ortodoxă Bucea

A . Istoricul comunitatii parohiale

Parohia Ortodoxa Bucea face parte din Protopopiatul Ortodox Huedin si este pastorita de parintele Dejeu Mircea din anul 1980 (anul înfiintarii parohiei). Denumirea de Bucea vine din limba maghiara-bucsa.
Localitatea Bucea se afla pe valea Crisului Repede, pe soseaua E 60, la jumatatea distantei dintre Cluj si Oradea, fiind inconjurata de dealuri, cu bogate paduri de fag, stejar, brazi si mesteceni. Este situata la interferenta a 3 judete (Cluj, Bihor si Salaj), fiind si poarta de intrare, dinspre vest, in judetul Cluj. Bucea apartine de comuna Negreni si se margineste la est cu satul Negreni, la sud cu satul Bulz, la vest cu Valea Neagra, iar la nord cu satul Tusa.
Date despre existenta satului Bucea apar incepand cu anul 1791, cand primele 7 familii stabilite aici au ridicat o biserica de lemn. Din punct de vedere demografic, exista recensaminte incepand cu anul 1880, cand la Bucea existau 537 locuitori, continuand si ajungand ca in anul 1966 sa aiba 946, in 1992-823, in 2002-816, iar in prezent, aproximativ 700 de locuitori, majoritatea covarsitoare (peste 90%) fiind vechi ortodocsi.
Din punct de vedere cultural, a existat o “casa nationala” (camin cultural) construita in 1936 si distrusa de revarsarea unui rau in anul 1980. Astazi exista casa de cultura “Preot Mircea Dejeu” construita intre anii 1993 -2003.
Ocupatia de baza a locuitorilor a fost si inca mai este (dar intr-o mai mica masura) agricultura si cresterea animalelor, aceste indeletniciri fiind favorizate si de faptul ca, in perioada comunista, zona noastra a fost una necooperativizata. In urma cu mai bine de 100 de ani, in satul nostru a luat fiinta o fabrica de scaune curbate “Gloria”, care avea in 1990 aproximativ 500-600 de muncitori (majoritatea din Bucea dar si satele vecine), azi mai functionand cu 40-50 de angajati. In ultimii ani, locuitorii (in special femeile) lucreaza in turism (restaurante si pensiuni), la noi fiind o zona turistica dar si in fabrici de mic mobilier, incaltaminte sau c.f.r.

B. Istoricul bisericii parohiale

Biserica din Bucea are hramul “Sfintii Trei Ierarhi”. Lucrarile la biserica noua au fost incepute in anul 1954 (s-a contruit fundatia), fiind apoi interupte pana in anul 1974, cand au fost reluate si finalizate in anul 1980.
In ceea ce priveste arhitectura, in afara de fundatie, nimic nu mai corespunde cu proiectul, care initial era tip nava cu clopotnita. Asa cum arata azi, are o cupola mare si 6 turnulete, semanand (in miniatura) cu viitoarea Catedrala a Mantuirii Neamului. Biserica are urmatoatele caracteristici: 18 m lungime/ 8,5 m latime, suprafata construita-196 mp; suprafata desfasurata-257 mp; suprafata utila-214 mp; iar ca materiale de constructive au fost folosite caramida si beton.
Pictura a fost realizata de Petru Botezatu si sotia sa Cora Zamfira in perioada 1980-1982 în stil-neobizantin, folosindu-se tehnica-tempera grasa. Sfintirea s-a facut la 4 iulie 1982 de catre Arhiepiscopul Teofil Herineanu.
Sirul preotilor cunoscuti, care au slujit in parohie: pr Simion Butiri(1874-1882), pr Vasile Bulzan(1882-1924), pr Ilie Ilea(1924-1940), pr Zaharie Chirilov(1940-1954), pr Romitan Vasile(1954-1980) si pr Mircea Dejeu din 1980 si pana in prezent(2015).
De mentionat: pr Augustin Dejeu, dupa pensionarea din parohia Ciucea, oficia slujbele in biserica din Bucea tot a doua duminica, atunci cand pr paroh Vasile Romitan slujea la Negreni.
Dintre personalitatile comunei amintim pe: folcloristul Traian Marza, Prof. dr. Aurel Bulzan si pe Prof. univ. dr Aurel Codoban.
Biserica de lemn este cea mai veche constructie care se pastreaza in comuna, fiind MONUMENT ISTORIC sub codul: LMI 2004:CJ-11-nr-b-07539. Hramul acesteia este “Adormirea Maicii Domnului”. Anul constructiei este-1791-fapt intarit si de inscriptia aflata pe o barna de la intrarea in biserica.
Capodopera a arhitecturii lemnului din Transilvania este construita dupa tipicul caselor taranesti vechi din Apuseni dar asemanator bisericilor din Maramures. Material de constructie: barne de stejar in cheotoare dreapta si in coada de randunica, pe fundatie de piatra, fiind acoperita cu sindrila. Pe latura sudica se mai afla un pridvor cu 9 stalpi prizmatici, care impreuna cu cosolele si cu cununa formeaza arcade semicirculare, decorate cu motive geometrice.
Biserica cuprinde 3 parti: pronaos~12mp; naos~27mp; altar~10mp;
Pridvor~16mp. Ea are urmatoarele caracteristici: dimensiuni: 11,20 m lungime/ 4,80 m latime, suprafata construita~73 mp; suprafata desfasurata~73 mp; suprafata utila~65 mp.
Pictura a fost realizata la sfarsitul secolului XVIII-lea, a fost refacuta in anul 1880 de zugravul Dionisie Iuga si se pastreaza pana azi, intr-o stare acceptabila, unele scene, ca sirul izoform al fecioarelor din “pilda celor 10 fecioare” si Sf. Prooroc Ilie in carul de foc, intr-o stare chiar foarte buna. Exista o inscriptie pe iconostas din anul 1880.
Dintre obiectele vechi de cult (de patrimoniu) amintim: a) Chiriacodromion-Balgrad,1699; b) Octoih-Ramnic, 1742; c) Triodion-Blaj,1776; d) Octoih-Blaj,1783; e) Evanghelie-sec XVIII-lea; f) Penticostarion-Sibiu,1805; g) Liturghier-Sibiu,1814; h) Octoih-Buda,1826; i) Molitvelnic-Sibiu,1849; j) Liturghier-Sibiu,1862; k) Epistole si Evanghelie-Viena,1865. Icoane-un numar de 4 (pe sticla). Toate acestea, au fost predate prin proces verbal, Arhiescopiei Vadului, Feleacului si Clujului in anul 1981, prin Directia Monumentelor Istorice.
In anul 1959, biserica a fost restaurata in intregime de catre Departamentul Cultelor si Directia Monumentelor Istorice. In anul 1962 (8 iulie), a fost sfintita pentru prima data de catre un episcop, PS.Valerian Zaharia al Oradiei. In anul 1988, sub pastoratia pr. Mircea Dejeu, a fost schimbata invelitoarea de sindrila (mesteri de la Dealu Negru-Huedin) si resfintita de IPS Iustinian Maramuresanul. In anul 2012, a fost schimbata din nou invelitoarea si alte reparatii cu mesteri si sindrila de la Barsana si resfintita de IPS Irineu Bistriteanul. La intrarea in curtea bisericii, a fost construita o poarta de stejar in stil maramuresan, iar pe panta care urca spre bisericuta, au fost construite scari de piatra, cu mesteri din Comarnic (Prahova). Atât bisericuta cat si scarile sunt iluminate pe timp de noapte. Putem spune ca starea bisericii de lemn e foarte buna, fiind un punct de atractie pentru turisii care trec prin zona.

C. Cimitire

Parohia dispune de 2 cimitire: cel vechi, in jurul bisericutei de lemn cu o suprafata de 4248mp, impejmuit cu stalpi de lemn si scanduri; cel nou, in apropierea celui vechi, cu o suprafata de 2930 mp, imprejmuit cu stalpi de beton si plasa metalica.

D. Activitati culturale si filantropice in trecut

Activitate culturala: “Casa Nationala”(camin cultural)-1936-1980 a fost inaugurata la 29 iun.1936, in prezenta d-lui prefect dr. Eugen Dunca, a protopopului Aurel Munteanu si a altor oficialitati centrale si locale. Despartamantul Bihor al ”Astrei” a extins in judet sezatorile artistice, organizate si la Bucea, cu ocazia sarbatorilor nationale, religioase si scolare. In incita ”Casei Nationale” a fost infiintata o biblioteca.
La Bucea, au existat coruri, cete de colindatori, trupa de teatru, formata din invatatori, elevi si adulti.

E. Profilul actual al parohiei

Parohia Bucea numara în prezent aproximativ 650 de credinciosi. Aici au fost desfasurate mai multe activitati: edificarea casei de cultura ”Preot Mircea Dejeu” (1993-2003), care cuprinde: sala spectacol pentru 500 de persoane, cabinet medical si camera de tratament, farmacie, biblioteca, camera pentru oaspeti, camera (sediu) pentru Crucea rosie, bucatarie +vesela pentru 450 de persoane. Aici a fost ridicat un monument de catre parohie, inchinat celor 37 de fii ai satului, cazuti in cele 2 razboaie mondiale, fara nici un sprijin din partea autoritatilor locale sau judetene. Tot parohia, a amenajat un parc pentru copii, in apropierea casei de cultura.
In ultimi ani sub patronajul parohiei, la Casa de Cultura au avut loc numeroase activitati cultural-artistice, cum ar fi: 3 festivaluri nationale ”Eterna Epigrama”, lansari de carte, spectacole folclorice (cu artisti precum: Grigore Lese, Ioan Bocsa, Petrica Moise, Dumitru Sopon, Dinu Iancu Salajanul etc.
An de an, cetele de feciori si stelari (copii), colinda pe la casele crestinilor, pastrindu-se astfel obiceiurile strabune. In urma cu 2 ani, a luat nastere grupul vocal “Craii Magurii”, cu 20 de persoane de diferite varste si diverse profesii. Indrumatorul acestui grup este parintele Mircea Dejeu, care prin prieteni si sponsori a achizitionat costumele populare (pentru vara si iarna) in valoare de aproximativ 30 000 lei.
In urma cu 20 de ani (1 iunie 1995), in parohia noastra s-a pus piatra de temelie a manastiri ”Sf. Ioan Iacob Hozevitul Romanul” de la Piatra Craiului. Credinciosii din Bucea au construit o bisericuta din lemn in 2 saptamani si 3 zile, dotand-o cu un clopot de la biserica noua din parohie.
O activitate deosebita, pe plan social-filantropic, desfasoara la Bucea cei de la Crucea Rosie. Presedintele filialei Cluj (judetul Cluj) este pr. Mircea Dejeu, ales anul acesta pentru un nou mandate (2015-2019). In perspectiva (e in pregatire) parohia va amenaja un muzeu al satului.

Bibliografie:

1.Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localitaților din Transilvania, 2 volume, Iași, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1967 – 1968.
2.Prof. Dr. Cristian Claudiu Filip, Prof. Daniel Nistor, Negreni, istorie, traditii si legende, Editura Casa Cartii de Știinta, Cluj Napoca, 2010.
3.Simon András, Gáll Eniko, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora, Atlasul localita?ilor județului Cluj, Editura Suncart. Cluj-Napoca, 2003.
4.Dan Ghinea, Enciclopedia geografica a României, Editura Enciclopedica, București, 2000.

↓