Pr. Ștefan Tătar  nr. tel.0749831157

Parohia Ortodoxă Păniceni

1. Istoricul comunității parohiale

Parohia Ortodoxă Păniceni este parte integrantă din Protopopiatul Ortodox Huedin și cuprinde, pe lângă satul Păniceni, și filia Dumbrava, sat învecinat.

Localitatea Păniceni aparţine din punct de vedere administrativ-teritorial de comuna Căpuşu Mare, care este situată în cadrul geografic de la poalele nordice ale Munţilor Gilăului, în Culoarul Căpuşului, precum şi în zona Podişului Păniceni. Zona este străbătută de râul Căpuş, fiind stăpânită odinioară legendarului Gelu Românul, încă din secolul al X-lea. Satul Păniceni este situat la o distanță de 36 km de municipiul Cluj-Napoca şi la o distanță de 14 km de oraşul Huedin, pe DN 1, E 60. Prima atestare documentară a satului Păniceni este din anul 1219. În 1461 satul este menţionat printre satele ce plătesc quinquagesima. În urma recensământului realizat de administraţia austriacă între anii 1760-1762, Păniceniul este numit Panik (Banyka Baica). Satul a aparținut în trecut domeniului funciar al familiei Gyeröffy din Dumbrava.

Încă din cele mai vechi timpuri și până în zilele noastre preocupările principale ale locuitorilor din satul Păniceni au constat în creșterea animalelor, agricultura, apicultura și pomicultura. Din punct de vedere demografic localitatea Păniceni a cunoscut multe fluctuații în prezent trăind în acest sat 328 de locuitori, populația fiind mult îmbătrânită.

2. Istoricul Bisericii parohiale

În satul Păniceni se află două locașuri de cult, o biserică veche, din lemn, monument istoric, și o biserică nouă, de dimensiuni mult mai generoase.

Biserica veche este construită din lemn, este încadrată ca monument istoric cu codul LMI: CJ-II-m-B-07734, datează din anul 1730 și poartă hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Locașul cu o lungă istorie este situat în mijlocul cimitirului celui vechi al satului și a fost construit din bârne de stejar, îmbinate în coadă de rândunică și cheotoare dreaptă. Are planul rectangular și următoarele dimensiuni: pronaosul de 2, 90 m / 5 m și naosul 5, 50 m / 5 m înscrise în dreptunghiul corpului central al edificiului. Biserica a fost pictată de Dimitrie Ispas din Gilău, cel mai faimos pictor din zonă, realizatorul picturii de interior, parțiale sau totale, în cel puțin 11 biserici, pe care le-a decorat în perioada 1788-1835. În prezent, biserica este renovată compet și se săvârșesc slujbe în ea doar ocazional încercându-se conservarea cât mai bună a acestui locaș.

În anul 1987, comunitatea ortodoxă din Păniceni a solicitat autorităților ridicarea unei noi biserici în localitate, întrucât biserica de lemn era neîncăpătoare şi nu avea sursă de energie electrică şi încălzire. După mai multe încercări nereuşite, în anul 1992, au început lucrările propriu zise la noua biserică. Între anii 1992-1997 s-a ridicat noua biserică în timpul păstoririi preotului Gavriil Şteţcu. Din data de 15 februarie 1998, sub păstorirea preotului Vasile Florin Perţa, s-a continuat construcţia Bisericii, fiind sfinţită în data de 28 octombrie 2012 de către Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei. Arhitectura Bisericii de zid din Păniceni este bizantină, în formă de cruce, cu trei turle, având dimensiuni generoase. Pictura este realizată în tehnica frescă, de către pictorul Paul Bătăiosu din Huedin.

Șirul preoților care au păstorit de-a lungul vremii Parohia Ortodoxă Păniceni și al căror nume s-a păstrat este următorul: Pr. Vasile Teotelecan (1909-1931), Pr. Dumitru Păltinean (1931-1932, 1935, 1939, 1940-1941), Pr. Virgiliu Pașca (1932-1934), Pr. Petru Pop (1935-1939, 1956), Pr. Vasile Avram (1939-1940), Pr. Traian Lazea (1941-1949), Pr. Traian Mocan (1950-1956), Pr. Vasile Roșescu (1956-1966), Pr. Constantin Ifrim (1968-1971), Pr. Ioan Tonca (1971-1978), Pr. Gavriil Ștețcu (1978-1997), Pr. Vasile Florin Perța (1998-2013) și Pr. Tudor Alexandru Petrovici (2013 – prezent).

3. Cimitirele

În parohia Păniceni există două cimitire, aflate în proprietatea și în administrarea parohiei, unul vechi, situat în preajma bisericii de lemn, şi cel nou, la marginea satului, cu suprafaţa de 10 000 de metri pătrați.

4. Activități culturale și filantropice în trecut

În ceea ce privește aspectul cultural și filantropic al comunității din Păniceni, în localitate se află un cămin cultural care de-a lungul vremii a găzduit mai multe evenimente precum serbări tradiționale, spectacole sau jocul tradițional. Preoții care au păstorit comunitatea au organizat hramul bisericii, programe religioase în preajma praznicelor și a sărbătorilor și alte evenimente menite să unească oamenii.

5. Profilul actual al parohiei

În prezent, Parohia ortodoxă Păniceni cuprinde un număr de 200 de credincioși și este păstorită din anul 2013 de către Pr. Tudor Alexandru Petrovici. În cadrul parohiei se desfășoară un program catehetic duminical adresat tuturor categoriilor de vârstă. Prin grija părintelui paroh au fost puse bazele unui cor de copii care să revitalizeze cântarea omofonă. De asemenea, a fost amenajată biblioteca parohială ce cuprinde cărți și volume adresate tuturor categoriilor de vărstă, au fost organizate pelerinaje la mănăstirile din țară cu tinerii și cu copiii din parohie, aceștia fiind implicați și în proiectul național „Mâini întinse spre lucrarea poruncilor lui Dumnezeu”.

Din perspectivă filantropică în Parohia Păniceni se organizează anual colecte și se acordă ajutoare familiilor și persoanelor aflate în situații materiale precare.

Filia Dumbrava

1. Istoricul comunității parohiale

Filia Dumbrava reprezintă comunitatea ortodoxă din satul Dumbrava, este parte componentă a Parohiei Ortodoxe Păniceni și face parte din Protopopiatul Ortodox Huedin.

Localitatea Dumbrava este amintită încă de la începutul secolului al XVIII-lea, în anul 1219, sub numele de Vasarhel. În anul 1288, satul Dumbrava, din comitatul Cluj avea dreptul de a organiza târg, fiind pomenită în documente ca locul târgului Vasarhel iar peste opt ani, în anul 1296 este numit satul Târgului. Importanţa acestei localităţi ca şi loc de târg este dată de drumul care străbătea Transilvania de la Oradea la Cluj. Localitatea era numită şi „Dumbrava cea frumoasă”, întrucât se află într-un loc pitoresc, de unde se poate vedea până la Cluj, având vizibilitate spre muntele Vlădeasa, de unde moţii îşi aduceau animalele pentru a fi vândute în târgul de la Vasarhel.

În localitatea Dumbrava, majoritatea locuitorilor sunt de etnie maghiară şi de religie reformată, însă românii au conviețuit cu aceștia în bună înțelegere. În prezent, în localitatea Dumbrava trăiesc 60 de români ortodocși, existân și câteva familii mixte.

2. Istoricul bisericii

Credincioşii ortodocşi din localitatea Dumbrava s-au străduit să-şi construiască o biserică de piatră, neacceptând să fie mai prejos decât etnicii maghiari, care aveau o biserică de piatră în localitate. După anul 1918 s-a luat hotărârea de a se construi o biserică de zid. În urma unei donaţii făcută de reprezentanţii Regelui Ferdinand între 1923 şi 1925, în timpul păstoririi Pr. Stănescu Iosif s-a ridicat actuala biserică în formă de navă cu un singur turn-clopotniță. Biserica are fundaţie de piatră, zidurile de cărămidă şi acoperişul din ţiglă. Între anii 1940-1945, pereţii laterali s-au înclinat înspre exterior, existând pericolul de prăbuşire. În anul 1956, preotul Roşescu Vasile, a realizat o consolidare pe exteriorul zidurilor şi apoi s-au făcut lucrări de consolidare în interior, rămânând fără pictură, din lipsă de fonduri. În anul 1982, preotul Şteţcu Gavril, împreună cu credincioşii au realizat pictura din interiorul Bisericii, în tehnica tempera, biserica fiind sfinţită în acelaşi an de către Preasfinţitul Iustinian Chira, la acea vreme arhiereu vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului. În anul 2009 s-a realizat şi încălzirea centrală a Bisericii. În anul 2014, preotul Petrovici Tudor, împreună cu primul epitrop Stănescu Rodica, urmaşa preotului Stănescu Iosif, au realizat lucrări de restaurare interioară cât şi exterioară.

Șirul preoților care au păstorit de-a lungul vremii Parohia Ortodoxă Păniceni și Filia Dumbrava și al căror nume s-a păstrat este următorul: Pr. Vasile Teotelecan (1909-1931), Pr. Dumitru Păltinean (1931-1932, 1935, 1939, 1940-1941), Pr. Virgiliu Pașca (1932-1934), Pr. Petru Pop (1935-1939, 1956), Pr. Vasile Avram (1939-1940), Pr. Traian Lazea (1941-1949), Pr. Traian Mocan (1950-1956), Pr. Vasile Roșescu (1956-1966), Pr. Constantin Ifrim (1968-1971), Pr. Ioan Tonca (1971-1978), Pr. Gavriil Ștețcu (1978-1997), Pr. Vasile Florin Perța (1998-2013) și Pr. Tudor Alexandru Petrovici (2013 – prezent).

3. Cimitirele

În filia Dumbrava există un singur cimitir, aflat în posesia parohiei, cu o suprafaţă de aproximativ 10 000 de metri pătrați.

4. Activități culturale și filantropice în trecut

În ceea ce privește aspectul cultural și filantropic al comunității din filia Dumbrava, în localitate au fost organizate mai multe evenimente precum serbări tradiționale, spectacole sau jocul tradițional și alte evenimente alături de comunitatea maghiară. Preoții care au păstorit comunitatea au organizat hramul bisericii, programe religioase în preajma praznicelor și a sărbătorilor și alte evenimente menite să unească oamenii.

5. Profilul actual al comunității

În prezent, filia Dumbrava aparține de Parohia Ortodoxă Păniceni, cuprinde un număr de 60 de credincioși și este păstorită din anul 2013 de către Pr. Tudor Alexandru Petrovici. Majoritatea credincioșilor este înaintată în vârstă. Prin grija și contribuția sătenilor a fost amenajat un muzeu ce cuprinde printre exponate obiecte vechi din gospodăriile localnicilor, veșminte preoțești, obiecte tradiționale și straie tradiționale vechi.

Din perspectivă filantropică în Filia Dumbrava se organizează anual colecte pentru cei nevoiași și se desfășoară un program de asistență socială pentru persoanele vârstnice.

Bibliografie

1. Cîmpian Felicia Elena, Bisericile de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hăşdatelor şi Clujului. Aspecte istorio-etnografice şi arhitectură tradiţională, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2002.

2. Cîmpian Felicia Elena, Pictura şi elementele decorative în bisericile de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hăşdatelor şi Clujului, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2002.

3. Ciobanu Virgil, Statistica românilor din Ardeal făcută de administraţia austriacă la anul 1760-1762, Cluj, 1926.

4. Perţa Vasile-Florin, Perţa Ioana-Maria, Comuna Căpuşu Mare la ceas aniversar 1391-2011, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2011.

5. Toşa Ioan, Bisericile de lemn din împrejurimile Clujului şi Huedinului, Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Feleacului şi Clujului.

↓