Monografia Parohiei Ortodoxe – Huedin I 

Pr. Morcan Ioan   0264.353.293

Istoricul comunităţii parohiale
            Parohia Huedin I face parte din Protopopiatul Huedin, judetul Cluj şi împreună fac parte din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului.Din anul 1992 parohia este păstorită de preotul Ioan Morcan – paroh şi fiu al localităţii.
            Localitatea, împreună cu mai multe sate din apropiere este aşezată în Depresiunea Huedinului, care este înconjurată de mai multe rânduri de dealuri şi culmi, pe treapta cea mai înaltă tronând Masivul Vladeasa cu cei 1838 metri înălţime.
            Orașul Huedin se situează în nord-vestul țării, pe DN1 (E60), la 100 km est de Oradea și 50 km vest de Cluj-Napoca, la intersecția drumului național cu drumul județean care unește județul Sălaj (la nord) cu localitățile din Țara Moților (la sud). Orașul este poziționat în Depresiunea Huedinului, la confluența râului Crișul Repede cu pârâul Domoș, la o altitudine de peste 500 m.
            Prima atestare documentară a Huedinului este din anul 1332, fiind pomenit sub numele de sacerdos de villa Hunad, Hunok [5]. Dată fiind poziționarea sa, localitatea se transformă treptat într-un centru comercial pe vechiul drum al sării dintre Depresiunea Transilvaniei și Câmpia de Vest. Începând cu secolul al XV-lea așezarea devine un târg important, urmând ca în 1437 să primească rangul de oppidum, iar în 1961 avea să fie declarat oraș. În perioada dintre cele două războaie mondiale Huedinul a fost reședința plasei Huedin din județul Cluj (interbelic).
            Începuturile localităţii se pierd în negura vremii, ducându-şi existenta de peste două mii de ani. Pe raza sa s-au descoperit urme la locul numit Cetatea de pământ şi-n alte locuri care atestă vechimea localităţii. Pe aici a trecut drumul roman, iar cu peste 700 de ani în urma este menţionat în documnete când sat când târg, mai rar sub denumirea de oraş. Mai ales în actele maghiare apare sub denumirea HUNAD, HUNOK, sau cetatea Huedin, care după ce a ajuns în posesia familiei Banffy a fost denumit „Banffy Hunyadya” sau Huedinul lui Bannffy.
            Mulţi cetăţeni care coboară din împrejurimi la târg i-au zis, la fel ca şi azi: HOIDIN sau HODIN, ceea ce i-a determinat pe cei mai mulţi să susţină că numele localităţii ar proveni de la „hodina” devenind un loc de popas şi odihnă.
            Prin anul 1943 existau în Huedin aproximativ 140 de familii fiind pomeniţi meşteşugari, croitori, cozmari, fierari, măcelari şi alţii care se ocupau cu creşterea vitelor şi cultivarea pământului. Dovada faptului că ţineau animale sunt şurile şi poieţile de dimensiuni uneori mai mari decât casele.
            În anul 1437, anul în care a avut loc răscoala ţăranilor iobagi, sunt menţionaţi şi huedinenii, organizaţi în cete conduse de Nicolae Valkai. Din registrele vremii constatam o scădere a populaţie, atât din cauza ciumei din perioada 1437-1439 cât şi a războaielor tătare din 1660.Între cele două războaie mondiale figurează ca o localitate urbană având un detaşament de poliţie, banca, Cooperativa de Credit, Serviciul Sanitar, Ocolul Silvic, Staţia CFR, Spitalul, Hotel, Societatea de vânătoare, etc.
            Începând cu anul 1950 Huedinul a fost centru al unităţii administrative numită Raionul Huedin, ce cuprindea 42 de localităţi şi comune.În ianuarie 1961 a fost încadrat ca şi oraş.
            În anul 1992 existau în Huedin 9475 locuitori iar în anul 2002 doar 9069 din care 5792 cetăţeni români, 2864 maghiari şi 819 romi.
            Din punct de vedere confesional procentual populaţia era distribuită astfel: 61% ortodocşi, 30% reformaţi, 1.8% romano-catolici, 0.93% baptişti, 0.56% agape şi neoprotestanţi aproximativ 7%.
            Huedinul de astăzi se află într-un proces de stagnare din punct de vedere economic, neavând la ora actuala unităţi industriale mari, decât câteva unităţi mijlocii şi mici.

Istoricul Bisericii parohiale
            Referitor la existenţa unei parohii ortodoxe, există documente care vorbesc despre primul preot pomenit în acte „Marcu din satul Huedin” – lucrarea Documente privind istoria românilor din veacul al VIX-lea vol III pag. 44.
În anul 1369 Huedinul apare menţionat ca „filie” aparţinând Parohiei Călata.
În anii următori, este suplinit de preoţii din Buteni, Călata, Valea Drăganului, etc.
            Între 1894 – 1904 este amintit preotul din Dumbrava, care ţinea orele de religie, iar între anii 1905-1920 cel din Călăţele.
Ministrul Cultelor, Octavian Goga recunoaşte parohia Huedin şi pe preotul Alexandru Golea, care datorită sărăciei de aici şi lipsa unei case parohiale pleacă undeva în Argeş.
            Din anul 1922 preotul Aurel Munteanu preia conducerea acestei parohii dar abia din 1924 se mută aici, venind din Valea Drăganului. Slujbele se ţineau în săli de clasă, motiv ce l-a determinat să ridice o biserică „a moţilor” lucrare încheiată în anul 1934, eveniment la care au participat personalităţi remarcabile ale momentului. Sunt amintiţi episcopul Nicolae Ivan, Ioan stroia episcopul armatei, istoricul Ioan Lupaş, prefectul Emil Dunca şi ministrul Octavian Goga, care în cuvântul său a spus: „am venit să vedem până unde se înalţă dragostea faţă de biserică şi ţară, a românilor din aceste părţi”.
            Biserica nu este monument istoric decât dacă ţinem cont de frumuseţea ei şi mai ales de jertfa ctitorului ei – ucis mişeleşte de trupele hortiste la 10 septembrie 1940.
            Planul bisericii e de cruce bizantină iar zidul e din piatră şi cărămidă, acoperişul din tablă zincată, lungimea construcţiei este de 25.40 m, incluzând şi prispa, lăţimea naosului de 14.35 m iar a pronaosului de 6.5 m.
            Pictura interioară a fost realizată în tempera de pictorul Viorel Nimigeanu restaurând-o în anul 2013.
            Nu avem obiecte de patrimoniu, dată fiind istoria parohiei şi mai ales a bisericii, precum nici manuscrise sau cărţi vechi. Avem, în schimb, semnătura ctitorului de pe Evanghelie şi consemnări ale anumitor personalităţi care ne-au vizitat, în special ierarhi.
            În decursul timpului, parohia a fost păstorită, cum am arătat, între 1922-1940 de preotul Aurel Munteanu devenit şi primul protopop al Huedinului, a urmat apoi preotul Petru Pop, între anii 1945-1947, al doilea protopop, iar între anii 1975-1990 preotul Petru Nicoale şi preotul Ioan Tonca, iar din 1990-1992 preotul Puscaş Dorel, al patrulea protopop al Huedinului, iar din 1992 până în prezent de preotul Ioan Morcan.
            În rândul vrednicilor de amintire ce s-au perindat în timp amintim pe Matiş Nicolae – îngrijitor, Brişan Nicolae – cântăreţ, Suciu Marin şi Fărcaş Viorel – vrednici epitropi.
            Referire la istoricul localităţii a făcut şi profesorul Nicolae Steiu în lucrarea Huedinul – Dokia 2011 şi tot acelaşi în lucrarea Aurel Munteanu – erou şi martir al neamului – Editura Craiul Munţilor, Cluj-Napoca 1998.
            Pentru informarea credincioşilor oferim periodic Buletinul Parohial şi facem pelerinaje pe grupuri organizate şi schimb de experienţă cu parohii ce au cor bisericesc pe patru voci – mixt – la fel ca şi al nostru.

Cimitirul
Cimitirul Parohial este administrat de către Consiliul Orăşenesc şi cuprinde toate confesiunile.

Profilul actual al parohiei
În prezent avem în parohie 412 familii şi 1487 de suflete, populaţie care se reduce de la un an la altul fie prin decese, fie prin plecarea locuitorilor în alte regiuni/ţări.

Activităţi culturale şi filantropice
În colaborare cu parohia Huedin III susţinem activitatea cantinei sociale protopop Aurel Munteanu.

↓