Vamoş Vicenţiu   0745 479 939

PAROHIA ORTODOXA FINCIU

1. Istoricul comunitatii parohiale

Parohia Finciu, face parte din Arhiepiscopia Ortodoxa a Vadului Feleacului si Clujului Protopopiatul Ortodox Huedin, avand in subordine filia Dealu-Negru. Preot paroh al parohiei Finciu este pr. Vamos Sandro-Vincentiu, incepand cu decembrie 2010.

Parohia Inaltarea Domnului din satul Finciu face parte din Comuna Calatele. Fata de Cluj-Napoca se afla la o distanta de 85 de km, iar de localitatea Calatele la o distanta de 4km. Dintre denumirile stravechi ale satului Finciu amintim: Satul-Nou, Wyfalu, Ujifalu, Kalota Uifalu.

Satul Finciu este mentionat oficial intr-un document din 9 iulie 1459 cand preotul Blasiu din Valeni a ipotecat partea lui de mosie din Finciu mentionat in document sub numele de ,,Satul Nou,, din comitatul Cluj, nobilului Istvan Kemeny din Manastireni pentru suma de 25 de Florini de aur. Cu toate acestea se crede ca satul Finciu exista inainte de aceasta mentiune, dar pana in momentul de fata nu s-au gasit consemnari mai vechi. In recensamantul din 1910, Finciu figureaza cu cu 1399 jugare cadastrale ca suprafata, populatia civila era de 396 locuitori in 73 de case. Dupa limba materna 395 de locuitori erau de limba romana si 1 de limba maghiara, dupa religie toti erau ortodocsi.

Satul Finciu este situat intre dealuri pitoresti cu vedere spre Muntii Vladeasa, fiind inconjurat de Dealul Furcilor, Dealul Dumbravita, Soimu, Desca, Lazuri, toate acestea avand o insemnatate aparte pentru localnici deoarece aici isi au obarsia unele izvoare (Fantana Ursului, Fantana Rece, Cioroiul Satului ).

Din punct de vedere cultural fincenii au mostenit din generatie in generatie diferite obiceiuri si traditii cum ar fi: colindatul care incepea in seara de Ajun, adica in 24 decembrie, in jurul orei 20. Primii colindatori erau copii mici, cu varste cuprinse intre 3-10 ani. Imbracati in haine de sarbatoare, cu prigai (clopotei) in maini si traistute in gat pregatite sa isi puna in ele ceea ce primeau ca plata a colindei.

Sarbatoarea Sfantului Gheorghe are o importanta deosebita in cultura fincenilor deoarece coincide in calendarul popular cu debutul sezonului pastoral, Sfântul Gheorghe având in cultura populara si atributul de patron al pastorilor. In aceasta zi la Finciu se alegea ciurdarul pentru vaci si ciobanul pentru oi (pacurarul). Tot cu aceasta ocazie se stabilea plata in bani si natura pe care satenii trebuiau sa o achite pentru fiecare vaca trimisa in ciurda la pasune, deobicei fiind vorba de un kilogram de clisa (slanina), cate doi litri de lapte, o vedera de picioci (o galeata de cartofi ) si o pita (paine).

Modul de viata si ocupatiile fincenilor s-au desfasurat in stransa legatura cu cadrul lor geografic, adica pajistea,padurea si muntele care le-au oferit roadele pamantului. Ocupatia de baza a fost si este cresterea animalelor, in general vacile si oile, pentru hrana, iar boii si caii pentru muncile la camp si tractiune.Vecinatatea padurilor de brad si de molid au determinat inca din Evul Mediu dezvoltarea in Finciu si in zona a unei veritabile industrii a sindrilei si tamplariei. Documentele vremii atesta ca unele cladiri importante din Cluj, precum si unele biserici din zona Huedinului erau acoperite cu sindrila produsa aici.

2. Istoricul bisericii parohiale

Conform traditiei prima biserica realizata de finceni a fost din lemn, prin anii 1550-1600. Dupa cum s-a transmis pe cale orala, din generatie in generatie, aceasta a fost dată in satul Straja (azi comuna Capusu Mare, judetul Cluj) candva in secolul XVII-lea. Primele informatii certe despre biserica din Finciu le avem in ,,Statistica Romanilor din Transilvania in anul 1750“ un recensamant realizat de vicarul Episcopal Petru Aron. De aici aflam ca in satul Finciu existau biserica si preot.

In Statistica romanilor din Ardeal facuta de administratia austriaca intre anii 1762-1763 sunt consemnate in satul Finciu 95 de familii ortodoxe care aveau biserica si casa parohiala, iar doua familii erau Greco-Catolice si aveau un preot de aceasta confesiune.

A doua biserica avand hramul Inaltarea Domnului a fost ridicata de catre finceni in secolul al XVIII-lea, prin anii 1764-1765. Biserica a fost construita din barne de molid si stejar, pe temelie de lemn gros de stejar, avand forma de corabie. Biserica avea un turn cu baza patrata de 2 metri si clopotnita prelungita in sus inca vreo 4 metri cu un corn incununat cu o cruce de fier. Pe patratul din apus erau plasate inca doua turnulete mici cu cate o cruce de lemn in varf, acoperite cu sindrila. In partea de sud, pe lungimea bisericii pana la altar avea o prispa lata de 1 metru, iar de la jumatatea de sus prispa era deschisa in forma de arcada, dar fara geamuri.

Acest locas de cult a fost mutat de catre preotul Gheorghe Miulescu in filia Finciu-Padure din Dealul –Negru in anul 1937, pentru comunitatea de finceni de acolo. Pana la mutare, peretii erau facuti numai din barne, iar dupa mutare au fost captusiti in exterior cu sindrila si scandura, i s-a inlocuit sindrila de pe acoperis si i s-a padimentat altarul. Restul bisericii a ramas dupa planul architectonic initial.

Usorii usii de la intrare erau de stejar si sculpati cu flori. In interior biserica era pictata in intregime cu scene biblice. Pictura facuta de un pictor necunoscut apatine aceleiasi perioade cu zidirea bisericii.

In biserica se afla la 1908 o lada pentru carti din anul 1784 si icoane pictate pe lemn din 1752-1871.

Intre anii 1991-1998 biserica a fost reparata in mare parte pe cheltuiala credinciosilor din localitatea Dealul-Negru sub indrumarea preotilor Dan Vasile si Ioan Deac, iar in luna noiembrie 1998 a fost resfintita de catre Ps. Vasile Somesanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Vadului Feleacului si Clujului. Din pacate biserica a fost mistuita de un incendiu in 26 iunie 2012, arzand in intregime, pierzandu-se astfel un valoros monument istoric. In prezent este in constructie o biserica noua la Finciu-Padure.

Dupa lungi chibzuieli, locuitorii au hotarat in anul 1937 sa inceapa ridicarea unei biserici de zid in Finciu in locul celei de lemn mutate in Finciu-Padure. Banii necesari pentru ridicarea bisericii au fost obtinuti prin vanzarea lemnului din padurea care apartinea Finciului. Biserica are forma de cruce in stil romanesc cu un singur turn unde sunt asezate si cele doua clopote. A fost acoperita cu tigla, iar turnul clopotnita cu table de arama. Interiorul bisericii este spatios si plin de lumina care patrunde prin cele noua ferestre din naos si patru in altar.

Materialele folositela ridicarea bisericii sunt in mare parte piatra. Singura pictura care se afla pe peretii bisericii se afla pe bolta din centrul bisericii , avand chipul Mantuitorului Iisus Hristos cu Cartea Sfanta deschisa in mana, pe care este scris : ,,Eu sunt Lumina lumii, viata si adevarul.“ Pe peretele deasupra corului intr-un triunghi se afla pictat un ochi atoatevazator. Biserica are in patrimoniu doua Evanghelii una tiparita in anul 1903 si una in anul 1964.

Preotii care au pastorit parohia Finciu: Pr.Ioan Popovici- functiona ca preot in 1767; Popa Ioan (1779-1800); Simion Munteanu (1826-1849); Ioan Munteanu (1849-1887); Ioan Crainic din Bica (1887-1888); Gavriil Todorut din Buteni (1888-1890 1904-1907); Dumitru Munteanu (1890-1904); Zaharia Popa (1907-1909); Grigore Cailean (1909-1912); Iuliu Balan (1912-1919); Dumitru Munteanu (1919-1923 dupa ce intre 1904-1919 a fost in parohia Maguri); Cornel Condor din Calatele (1924-1928); Gheorghe Miulescu (1928-1948); Eladi Visarion (27 decembrie 1949-4 septembrie 1956); Andrei Antonovici (20 februarie 1957-5 noiembrie 1968); Danut Sampalean (15 decembrie 1968-24 martie 1975); Vasile Turcu ( 3 iunie 1975- 7 ianuarie 1978); Gheorghe Les (8 aprilie 1979-1 ianuarie 1992); Vasile Dan (1 februarie 1992-12 noiembrie 1996); Ioan Deac ( 1 decembrie 1996-12 martie 2000); Dan Aurelian Sfarlea (1 iulie 2000-30 octombrie 2010) şi Vamos Sandro Vincentiu (19 decembrie 2010 –pana in prezent )

Unul din cei mai de seama cantareti pe care i-a avut biserica de la Finciu a fost Tripon Vasile (Vasalica a Moani care a slujit strana bisericii vreme de mai bine de 30 de ani).

3. Cimitire

Parohia detine un cimitir langa biserica parohiala care este in proprietatea parohiei avand o suprafata de cca. 800 mp.

4. Activităţi în trecut

In trecut cand satul avea o populatie mai numeroasa, erau organizate diferite adunari numite ,,Haba” unde se discutau diferite aspecte ale vietii duhovnicesti ale parohiei si erau interpretate diferite cantari bisericesti, dar si populare .

5. Profilul actual al parohiei

In prezent parohia numara 72 de suflete din care aproximativ 45 sunt vaduve sau vaduvi. Activitatile care le desfasuram in prezent in parohie sunt cercurile catehetice.

ISTORICUL COMUNITATII PAROHIALE DIN DEALUL NEGRU

1. Istoricul comunitatii parohiale

Filia Dealul-Negru face parte din Parohia Ortodoxa Finciu și este păstorită de preotul Vamos Sandro-Vincentiu, incepand cu anul 2010 luna decembrie.

Filia Dealul-Negru aparține de comuna Calatele și mai este cunoscuta cu denumirea de Finciu-Padure.

Satul Dealul-Negru este situat in partea de sud-est al comunei Calatele pe drumul judetean 108. El este atestat documentar din anul 1954, majoritatea locuitorilor din acest sat migrând din satele Horea si Matisesti. Zona este populata in majoritate de catre romani, religia majoritara fiind ortodoxa. Din punct de vedere economic fiind o zona montana, principalele activitati sunt cresterea animalelor si prelucrarea lemnului.

2. Istoricul bisericii filiei Dealul-Negru

Prima Biserica ridicata in Dealul-Negru, a fost in anul 1937, adusa din satul Finciu. Acest locas de cult a fost mutat de catre preotul Gheorghe Miulescu in filia Finciu-Padure din Dealul –Negru in anul 1937, pentru comunitatea de finceni de acolo. Pana la mutare, peretii erau facuti numai din barne, iar dupa mutare au fost captusiti in exterior cu sindrila si scandura, I s-a inlocuit sindrila de pe acoperis si I s-a padimentat altarul. Restul bisericii a ramas dupa planul arhitectonic initial. Usorii usii de la intrare erau de stejar si sculpati cu flori. In interior biserica era pictata in intregime cu scene biblice. Pictura facuta de un pictor necunoscut apatine aceleiasi perioade cu zidirea bisericii si a fost mai intai pe panza iar apoi aplicata pe pereti sip e bolta.

In biserica se afla la 1908 o lada pentru carti din anul 1784 si icoane pictate pe lemn din 1752-1871.

Intre anii 1991-1998 biserica a fost reparata in mare parte pe cheltuiala credinciosilor din localitatea Dealul-Negru sub indrumarea preotilor Dan Vasile si Ioan Deac, iar in luna noiembrie 1998 a fost resfintita de catre Ps. Vasile Somesanul, episcope vicar al Arhiepiscopiei Vadului Feleacului si Clujului. Din pacate biserica a fost mistuita de un incendiu in 26 iunie 2012, arzand in intregime, pierzandu-se astfel un valoros monument istoric. In prezent este in constructie o biserica noua la Finciu-Padure.

Preotii care au slujit aceasta biserica au fost: Pr.Ioan Popovici- functiona ca preot in 1767; Popa Ioan (1779-1800); Simion Munteanu (1826-1849); Ioan Munteanu (1849-1887); Ioan Crainic din Bica (1887-1888); Gavriil Todorut din Buteni (1888-1890 1904-1907); Dumitru Munteanu (1890-1904); Zaharia Popa (1907-1909), Grigore Cailean (1909-1912); Iuliu Balan (1912-1919); Dumitru Munteanu (1919-1923 dupa ce intre 1904-1919 a fost in parohia Maguri); Cornel Condor din Calatele (1924-1928); Gheorghe Miulescu (1928-1948); Eladi Visarion (27 decembrie 1949-4 septembrie 1956); Andrei Antonovici (20 februarie 1957-5 noiembrie 1968); Danut Sampalean (15 decembrie 1968-24 martie 1975); Vasile Turcu ( 3 iunie 1975- 7 ianuarie 1978); Gheorghe Les (8 aprilie 1979-1 ianuarie 1992); Vasile Dan (1 februarie 1992-12 noiembrie 1996); Ioan Deac ( 1 decembrie 1996-12 martie 2000); Dan Aurelian Sfarlea (1 iulie 2000-30 octombrie 2010) şi Vamos Sandro Vincentiu (19 decembrie 2010 –pana in prezent )

Personalitati de seama ale Fliei Dealu Negru il amintim pe Pasca Petru care este nepotul lui Horea, avand 94 de ani.

3. Cimitirul filiei este situat langa biserica si are o suprafata de cca. 2 ha, fiind proprietatea bisericii.

4. Profilul actual al parohiei

In prezent filia Dealul-Negru are un numar de 185 de suflete, majoritar ortodocsi. Printre activitatile pe care le desfasuram in filie sunt vizitele la casele credinciosilor in fiecare post al craciunului si pastelor in care preotul discuta in particular cu fiecare familie despre problemele cu care se confrunta fiecare.

Bibliografie:

1. Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, 2 volume, Iași, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1967 – 1968.

2. Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora, Atlasul localităților județului Cluj, Editura Suncart. Cluj-Napoca, 2003. 

3. Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, București, 2000.

4. Prof. Cristian Claudiu-Filip si Ana Tripon-Lacatus, Monografia satului Finciu, Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2014.

↓