Rodilă Dumitru   0743 085 240, 0264 350 009

PAROHIA ORTODOXĂ CĂPUȘU MIC

1. Istoricul comunității parohiale

Parohia Ortodoxă Română Căpușu Mic, protopopiatul Huedin, cu filiile Căpușu Mare și Straja este păstorită de părintele Rodilă Dumitru, din data de 1 August 1990.

Numele de Căpușu Mic este amintit în anul 1219 sub denumirea de villa Fel-Capusi care va deveni Căpușul Românesc (Olah-Kapus) în secolul al XIV-lea, iar în secolul al XV-lea, Căpușu Mic se va numi Kyskapus. Localitatea este situată la 27 km de municipiul Cluj-Napoca, 23 km de orașul Huedin și la 500 m de DN1 E60.

Date despre atestarea localității Căpușu Mic găsim în descrierea mai multor sate care sunt pomenite cu unul sau două nume pe o perioadă de 275 de ani, de la 1075 și până la 1350, unde sunt amintite documente despre localități din Transilvania. În secolul XIII sunt prezente numele de Căpușu Mic și Căpușu Mare din județul Cluj. Numele de Căpușu Mic este amintit în anul 1219 sub denumirea de villa Fel-Capusi, care va deveni Căpușul Românesc (Olah-Kapus) în secolul al XIV-lea, iar în secolul al XV-lea, Căpușu Mic se va numi Kyskapus. Date despre locuitorii din Căpușu Mic găsim și în statistica românilor din Ardeal, făcută de administrația austriacă între anii 1760 – 1762, unde se mentionează prezența a 45 de familii de români. La recensămantul din 1850, făcut în Transilvania, în Căpușu Mic sunt menționați 336 români. În 1930, sunt menționați 683 români și 696 maghiari, iar în 1992, numărul românilor este de 382, iar cel al maghiarilor este de 514.

2. Istoricul bisericii parohiale

Biserica din Căpușu Mic a fost construită între anii 1925 – 1930 de către meșterul Costin Iosif Palicul din zid de piatră, cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae. S-au făcut reparații între anii 1963 – 1964, resfințindu-se la data de 4 Octombrie 1964 de către I.P.S. Teofil Herineanu. În anul 2001 au început lucrările de reparație capitală la exterior – interior și înălțarea turnului. Biserica este în formă de navă și este din zid de piatră având dimensiunile: lungime – 25m, lățime – 7m, înălțime – 25m. Ea a fost pictată în tehnică frescă în anii 2011 – 2012 de către pictorul Bumbu Liviu din Dej.

Preoți care au păstorit în Parohia Căpușu Mic: Pr. Crainic Simion (1935-1979), Pr. Salvan Nicolae (1979-1990), Pr. Rodilă Dumitru (1990 – prezent).

3. Cimitirul

În Parohia Căpușu Mic există 3 cimitire: cimitirul de lângă biserică, în suprafață de 0.30 ha, cimitirul „Grădina Diecească”, în suprafață de 0.90 ha și cimitirul „Adegoș”, în suprafață de 0.25 ha. Cimiterele sunt în proprietatea parohiei și nu sunt monumente funerare semnificative.

4. Profilul actual al parohiei

În Parohia Căpușu Mic avem în prezent 310 credincioși. În parohia noastră se săvârșesc toate slujbele bisericii noastre conform programului afișat, vizite periodice la cei bolnavi, ajutorarea celor nevoiași, cateheze cu tinerii și copiii.

În anul 2011 a fost editată o monografie a comunei Căpușu Mare realizată de Pr. Vasile-Florin Perța (pe atunci preot la Parohia Păniceni), împreună cu soția, Ioana Maria Perța.

FILIA CĂPUȘU MARE

1. Istoricul comunității parohiale

Filia Căpușu Mare aparține de Parohia Căpușu Mic, protopopiatul Huedin. Preot paroh este Rodilă Dumitru din data de 1 August 1990.

Numele localității Căpușu Mare este amintit pentru prima dată în anul 1282 sub denumirea de villa Kapus care va deveni Căpușul Unguresc (Magyarkapus) în secolul al XIV-lea, iar în secolul al XV-lea, Căpușu Mare se va numi Nagykapus. Această localitate va deveni sediul administrativ al comunei încă de la primele mențiuni în documentele istorice. Localitatea se află la 25 km de municipiul Cluj-Napoca și la 25 km de orașul Huedin, pe DN1 E60.

Localitatea Căpușul Mare este legată de pomenirea eroului național Gelu, „primul Voievod al Ardealului, dovedit istoricește, căzut pe hotarul acestei comune lângă pârâul „Gura Chindărai” (conform plăcii comemorativă din biserică). Date despre locuitorii din Căpușu Mare găsim și în statistica românilor din Ardeal, făcută de administrația austriacă între anii 1760 – 1762, unde se mentionează prezența a 38 români. La recensămantul din 1850, făcut în Transilvania, în Căpușu Mare sunt menționați 47 de români. În 1930, sunt menționați 54 români și 932 maghiari, iar în 1992, numărul românilor este de 107, iar cel al maghiarilor este de 818.

2. Istoricul bisericii parohiale

Biserica din Căpușu Mare a fost construită între anii 1935 – 1937, de către meșterul Iosif din Huedin, din zid de piatră, cu hramul Înălțarea Sfintei Cruci. Biserica a fost sfințită de către P.C. Cirea Laurențiu, consilier eparhial și P.C. Aurel Munteanu, protopop de Huedin, ca împuterniciți ai P.S. Nicolae Ivan. Biserica este în formă de navă, acoperită cu țiglă, cu un turn în stil gotic, acoperit cu tablă zincată. Biserica are următoarele dimensiuni: lungime – 20m, lățime – 7m, înălțime – 20m. Ea nu are pictură, este zugrăvită în alb și împodobită cu icoane. În timpul construcției bisericii, s-a remarcat epitropul Nicolae Mateiu, a lui Nicolae.

Preoți care au păstorit în filia Căpușu Mare: Pr. Traian Moceanu din Agîrbiciu (1935 – în perioada respectivă, filia aparținea de Parohia Agîrbiciu), Pr. Crainic Simion (????-1979), Pr. Salvan Nicolae (1979-1990), Pr. Rodilă Dumitru (1990 – prezent).

3. Cimitirul

În filia Căpușu Mare există un cimitir, lângă cimitirul reformat, în suprafață de 0.30 ha care se află în proprietatea parohiei.

4. Profilul actual al parohiei

În filia Căpușu Mare avem în prezent 62 credincioși. În parohia noastră se săvârșesc toate slujbele bisericii noastre conform programului afișat, vizite periodice la cei bolnavi, ajutorarea celor nevoiași, cateheze cu tinerii și copiii.

În anul 2011 a fost editată o monografie a comunei Căpușu Mare realizată de Pr. Vasile-Florin Perța (pe atunci preot la Parohia Păniceni), împreună cu soția, Ioana Maria Perța.

FILIA STRAJA

1. Istoricul comunității parohiale

Filia Straja aparține de Parohia Căpușu Mic, protopopiatul Huedin. Preot paroh este Rodilă Dumitru din data de 1 August 1990.

Localitatea Straja este menționată documentar în anul 1219 (Gnezted) și este situată la 3 km de localitatea Căpușu Mare, locuitorii fiind numiți străjeri întrucât erau plătiți pentru serviciul de pază la hotarele Căpușului, de unde vine și numele localității. Localitatea se află la 3 km de localitatea Căpușu Mare, la 28 km de municipiul Cluj-Napoca și la 28 km de orașul Huedin. Avem următoarele date despre populația localității Straja: la recensământul din 1850, în Straja erau 185 de români, în anul 1857 – 207 români, în anul 1930 – 245 români, în anul 1956 – 193 români, iar în anul 1992 – 112 români.

2. Istoricul bisericii parohiale

Biserica din Straja a fost construită de către credincioșii satului în prima jumătate a secolului XVIII. Nu se află urme scrise despre data zidirii, dar s-a păstrat amintirea în popor că a fost construită în jurul anilor 1550-1600 în Parohia Finciu, protopopiatul Huedin și adusă în prima jumătate a secolului XVII cu șapte perechi de boi, pentru a fi reclădită în Straja. Biserica are hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril și este monument istoric.

Lăcaşul de cult este în formă de navă, cu pridvor, este construit din lemn de stejar și brad, având fundație din piatră și acoperită cu șindrilă de brad. Biserica are următoarele dimensiuni: lungime – 15m, lățime – 6m, înălțime – 15m.

Biserica are pictură murală de factură populară, datând din anul 1806. Rânduiala scenelor religioase respectă Erminia post-bizantină tradițională. Pe boltă apare Sf. Treime și Maria cu Pruncul, Serafimii, iar pe pereți se vede teoria Sfinților Ierarhi. Iconostasul reprezintă tradiționalele registre cu Apostolii și Prorocii, iar în partea superioară, Răstignirea, fiind datată prin inscripție în anul 1796. Bolta naosului prezintă în ax imaginile în medalioane a Celui Vechi de zile, Pantocratorului, Sfântul Duh și Maica Domnului. Pe de o parte și de alta au fost zugrăvite scene din Ciclul Hristologic și cel Marial (Sfânta Maria, Sfântul Duh, Bunavestire, Nasterea lui Iisus, Botezul Domnului etc.), o atenție deosebită fiind acordată Patimilor. Pronaosul adăugat ulterior nu este pictat. Pictura murală a bisericii se datorează zugravului Dumitru Ispas din Gilau, care a lucrat în colaborare cu fiul său Ștefan.

În biserică se păstrează obiecte de mare valoare artistică și istorică: 7 icoane pe lemn, 4 icoane pe sticlă, cărți vechi în chirilică, Octoihul Mare – 1742, Evanghelier – 1770, Cazanie – 1768, Minologhion – 1781. Preoți care au păstorit în filia Straja: Pr. Virgil Pașca (1932-1934), Pr. Crainic Simion (1935-1979), Pr. Salvan Nicolae (1979-1990), Pr. Rodilă Dumitru (1990 – prezent).

3. Cimitirul

În filia Straja există un cimitir, în jurul bisericii, în suprafață de 0.90 ha, care se află în proprietatea parohiei.

4. Profilul actual al parohiei

În filia Straja avem în prezent 99 credincioși. În parohia noastră se săvârșesc toate slujbele bisericii noastre conform programului afișat, vizite periodice la cei bolnavi, ajutorarea celor nevoiași, cateheze cu tinerii și copiii.

Bibliografie:

1. Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, 2 volume, Iași, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1967 – 1968.

2. Pr. Vasile-Florin Perța şi Ioana Maria Perța, Monografia comunei Căpușu Mare, Cluj-Napoca, 2011.

3. Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora, Atlasul localităților județului Cluj, Editura Suncart. Cluj-Napoca, 2003. 

4. Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, București, 2000.

↓