Pr. Ovidiu Cristian Coman  0744 517 237

Parohia Ortodoxă Brăișoru

1.Istoricul comunității parohiale

Parohia Ortodoxă Română Brăişoru, face parte din Protopopiatul Ortodox Român Huedin fiind o comunitate de mici dimensiuni.

Satul Brăișoru (în maghiară Malomszeg) este o localitate în județul Cluj, Transilvania, România. În Dicţionarul istoric al localităţilor din Transilvania, redactat de Suciu Coriolan, Brăişoru ( Possessio Malomzseg – în maghiara; Mühlendorf – în germană ) – este pomenită ca a cincea localitate a comunei Sâncraiu. Brăişoru a aparţinut comunei vecine Morlaca până în 1963. Satul Brăişoru este menţionat în documente, pentru prima dată în 1519, sub numele de Ţinutul morarilor. Este străbătut de Drumul comunal 126, având ca şi coordonate: 46° 51′ 26″ N, 22° 57′ 25″ E. Relieful satului Brăişoru este alcătuit din dealuri cu coame domoale precum şi o suprafaţă de câmpie, folosită în mare majoritate ca şi pajişte permanentă. Clima din zonă este continentală moderată. Ca vecini, satul Brăişoru are: în partea de est oraşul Huedin şi satul Sancraiu; la sud satul Aluniş; la vest satul Morlaca şi la nord calea ferată Cluj-Oradea şi drumul european E 60. Datorită faptului că satul este aşezat în apropierea Munţilor Apuseni, acesta oferă locuitorilor şi vizitatorilor, privelişti frumoase, cum ar fi masivul Vlădeasa cu cel mai înalt vârf al său – vârful Vlădeasa – 1836 m.

Satul a fost şi este alcătuit numai din familii de români. Ca aşezare este din timpuri îndepărtate; spun bătrânii satului că în Revoluţia din 1848 o parte din români au fugit din faţa armatelor ungureşti pe dealul numit, ,,Horita”, spre miazăzi de satul Brăişoru, iar o parte, cca 40 de familii s-au refugiat sub poalele dealului numit ,,Coasta Cornilor”, ce se află între satul Hodișu şi Fildu de Sus. După ce s-a stabilit liniştea, oamenii au venit la casele lor pe care le-au găsit arse, la fel și biserica. Sătenii şi-au construit din nou gospodăriile şi au alcătuit vechea vatră a satului. În vechime, oamenii se ocupau cu creşterea vitelor şi munceau pe moşia grofului Banffy, la cca 4 km distanţă de satul Brăişoru. În 1853 sătenii şi-au construit o nouă biserică de lemn, iar casa parohială a fost luată cu chirie din 1850 până în iulie 1911 când s-au construit casele parohiale din lemn, urmând ca în anul 1981 să fie finalizată actuala casă parohială. Un eveniment istoric – bisericesc important a fost revenirea comunităţii la Biserica Ortodoxă strămoşească, în 18 octombrie 1948, înainte de apariţia Decretului lege 358 din 02 decembrie 1948.

Parohia datează din secolul XVI. Data exactă când a luat fiinţă nu se cunoaşte. A funcţionat ca parohie ortodoxă, până când romanii ortodocşi de aici au fost siliţi să treacă la uniaţie. La şaizeci şi doi de ani de la producerea uniaţiei, mai precis în perioada anilor 1760-1762, în satul Brăişoru (Molosig) nu exista nicio familie de greco-catolici ci erau 59 de familii de non-unite adică ortodoxe. Aşa încât, unit cu Roma era doar preotul, şi acesta, probabil, declarându-se unit de frica autorităţilor vremii. Biserica din sat nu era nicidecum unită, ci era ortodoxă (non-unită), după cum se menţionează în Statistica românilor ardeleni din anii 1760-1762. Din aceeaşi perioadă, s-a găsit în arhiva Parohiei Ortodoxe Brăişoru şi o Sfântă Evanghelie de rit ortodox.

2.Istoricul Bisericii parohiale

Biserică veche de lemn, situată în vechiul cimitir, era de mici dimensiuni şi neîncăpătoare în raport cu numărul locuitorilor. Încă din anul 1908, în vremea păstoririi preotului Gheorghe Mureşan, s-a pus problema ridicării unei biserici noi. Piatra de temelie a noii biserici s-a pus în anul 1928. Lucrarea a fost executată şi finalizata de meşterul Ştefan Mendel, antreprenor din Huedin, ajutat de zugravul Crăciun Petru, în anul 1929, cu contribuţia credincioşilor. Biserica a fost zidită din piatră de granit în stil neobizantin, în formă de navă, cu altar, tâmplă, solee, naos şi cafas. Biserica a fost pictată în tehnica tempera – acril, în stil neo-bizantin, în anul 2010 de către pictorul Vasile Mocan şi soţia Dana.

Biserica Ortodoxă din satul Brăişoru a fost sfinţită pentru prima dată de către Înaltpreasfintitul Arhiepiscop Teofil Herineanu, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului, în anul 1973, în data de 3 iunie. După nenumărate şi costisitoare investiţii făcute la sfântul lăcaş de către comunitatea ortodoxă, Înaltpreasfintitul Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei a resfinţit biserica parohială la data de 18 august 2012.

Preoţii care au slujit în această parohie, conform datelor arhivei parohiale, sunt: Preotul Ştefan, care păstorea Parohia Ortodoxă Brăişoru în anul 1699; este preotul despre care avem date din cartea ,,Românii din Transilvania şi unirea cu Biserica Romei” a scriitorului Silviu Dragomir. Deasemenea, acest preot s-a opus uniaţiei, ca un adevărat mărturisitor al credinţei ortodoxe şi care ne dovedeşte fără putinţă de tăgadă, că sătenii din Brăişoru au fost dintru început ortodocşi. Aceasta este declaraţia preotului Ştefan din Molosig în anul 1699: „eu legea (ortodoxă) moştenită de la părinţi nu mi-o schimb şi religia, care o ţin muscalii şi grecii, în aceea vreau să mor.” În anul 1908 se afla în parohie preotul Mureşan Gheorghe, urmat de preotul Rusu Gheorghe până în anul 1925, după care a urmat o perioadă în care parohia a fost suplinită de preotul din Aluniş şi de Pr. Virgil Pop din Morlaca, urmat de preotul Anca Eugen între anii 1926-1938. Apoi parohia a rămas vacantă şi a fost suplinită de pr. Pop Victor din Morlaca între anii 1939-1940. Pr. Teodor Lungu din Hodișu, în anul 1940; Pr. Tulbure Traian 1940-1941; Pr. Cobârzan Ioan din Sâncraiu 1941 – 1943; Pr. Traian Man 1943 – 1958; Pr. Traian Bărbosu 1958 – 1981; Pr. Ioan Bodea 1981 – 1987; Pr. Gheorghe Timiş 1987 – 1999; Pr. Stelian Rus 2000 – 2011; Pr. Dan-Ionuț Lupuțan 2011 – 2016 și Pr. Coman Ovidiu 2016-prezent.

3.Cimitirele

În satul Brăișoru sunt două cimitire: cimitirul vechi, aflat în proprietatea parohiei, şi cimitirul nou, aflat în proprietatea Primăriei Sâncraiu.

4.Activităţi culturale şi filantropice în trecut

Sub vechiul regim (comunist) s-au construit şcoală nouă generală de 4 ani, cu două săli de clasă, o bibliotecă, un cămin cultural şi alte dependinţe. Din punct de vedere duhovnicesc s-au organizat pelerinaje şi activităţi catehetice. În casa parohiala funcţiona grădiniţa satului.

5.Profilul actual al parohiei

În prezent Parohia Ortodoxă Brăişoru numără aproximativ 60 de suflete, fiind o parohie de categoria a III-a. În Parohia Ortodoxă Brăişoru, au loc o serie de activităţi culturale, misionare, filantropice, gospodăreşti şi catehetice, dintre care amintim: în fiecare Post al Adormirii Maicii Domnului se desfăşoară, începând din anul 2011, o serie de cateheze cu copiii din parohie şi nu numai, acordându-se la final premii şi certificate de catehizare; în anul 2012 trei dintre copiii parohiei au fost cuprinşi în proiectul ,,Copiii, mâinile lui Hristos”, în colaborare cu Parohia Ortodoxă Română, Naşterea Domnului” din municipiul Cluj-Napoca şi cu alte parohii. De Crăciun sunt organizate serbări cu copiii parohiei, incluzând concerte de colinde, recitări de poezie. Persoanele cu probleme financiare sunt ajutate de parohie din venitul de la Cutia milei. În timpul păstoririi preotului Lupuțan Dan-Ionuț s-a renovat exteriorul bisericii, s-a construit un pridvor din lemn sculptat la intrarea în biserică, s-a introdus încălzirea în lăcaşul de cult precum şi alte lucrări, iar la casa parohială s-au realizat lucrări ample de renovare. În anul 2015 s-a câştigat procesul la ICCJ cu greco-catolicii, definitiv şi irevocabil.

Bibliografie

1.S.Dragomir, Românii din Transilvania şi unirea cu Biserica Romei, Ed. Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului şi Clujului, Cluj- Napoca, 1990.

2.Virgil Ciobanu, Statistica românilor ardeleni din anii 1760-1762, în AIINC, an 3, 1926, pag. 616-700.

3.http://ro.wikipedia.org/

4. http://www.sancraiu.ro/

↓