Florin Nicoară   0264 259 454, 0744 692 620

Parohia Ortodoxă Bologa

1.Istoricul comunităţii parohiale

Parohia Ortodoxă Bologa face parte integrantă din Protopopiatul Ortodox Huedin şi este o comunitate creştină străveche.

Localitatea Bologa, denumită în antichitate Resculum iar mai târziu Grădişte, aparţine de comuna Poieni şi se află la confluenţa Văii Henţului (Săcuieului sau Bologii) cu râul Crişul Repede, la distanţa de 62 km de municipiul Cluj-Napoca şi 12 km de oraşul Huedin pe şoseaua ce leagă Cluj-Napoca de Oradea, la o altitudine medie de 520 m, cu casele înşirate de-a lungul văii, de la şoseaua naţională pe D.J. 128, pe o lungime de 3 km spre Săcuieu.

Satul s-a format în jurul Castrului roman Resculum datând din secolul al II-lea. Cele mai vechi urme arheologice de la Bologa datează de peste două mii de ani şi sunt topoarele de piatră descoperite la locul numit Drumul Găunos, fragmente de ceramică dacică (sec. I î.e.n.) găsite în locul numit Grădişte. Cea mai bogată perioadă este aceea din sec. II-IV – perioada romană – când s-a construit aici un castru roman pe vremea împăratului Traian, mărit şi modificat în timpul împăratului Hadrian. Aici au staţionat mai multe unităţi militare, prima fiind Cohors I Ulpia Brithonum militaria pia fidelis torquata civium Romanorum, apoi Cohors II Hispanorum equitata quingenaria, înlocuită de Cohors I Aelia Gaestatorum militaria şi apoi de Cohors II Hispanorum Scutata Cyrenaica equitata, după cum o dovedesc mai multe ţigle cu ştampilă , vase ceramice, fibule, opaiţe, 14 monede (dinari şi sesterţi) din timpul împăraţilor Traian şi Hadrian. S-au mai găsit oale mici şi mari, străchini şi celebra ceaşcă dacică datând din secolul al III-lea, lucrate în manieră dacică.

În secolul al XIII-lea s-a construit aici o Cetate de către nobili pentru a putea controla valea Crişului Repede, cea mai veche menţiune documentară a ei datând din anul 1304 când e pomenită sub numele de Sebesvar (Cetatea de pe Râul Repede). În anul 1398 cetatea cu întreg domeniul ei intră în posesia familiei Banffy. Între anii 1399 – 1424 Cetatea Bologa s-a aflat sub stăpânirea lui Mircea cel Bătrân din interes strategic ca loc de refugiu, apoi a reintrat în posesia familiei Banffy.

La începutul sec. XIX s-au deschis exploatările de piatră din carierele de piatră de la Bologa, Poieni, Morlaca şi Henţ de unde provine piatra neagră de Bologa. Mulţi locuitori ai satului Bologa au lucrat în aceste exploatări de piatră. În prezent mulţi bologani sunt pensionari, cei mai tineri lucrează la carierele de piatră din zonă, la Huedin sau chiar mai departe. În acelaşi timp aproape toţii sătenii îşi lucrează pământul, cresc animale, reuşind să aibă o situaţie materială decentă.

2.Istoricul bisericii parohiale

Biserica parohială a fost construită între anii 1924-1932. Este o construcţie impunătoare realizată în totalitate din piatră neagră de Henţ şi andezit cenuşiu de la cariera Bologa. Lăcaşul are formă de cruce, dispunând de două abside laterale şi o absidă estică a altarului. Edificiul are o singură turlă amplasată pe pridvorul de la intrare. Biserica are o lungime totală de 37 m, lăţimea este de 17 m, înălţimea acoperişului este de 15 m iar turla ajunge la 25 m şi este acoperită cu ţiglă tip solzi, iar turla cu tablă. Clopotele au fost confecţionate la fabrica Novosti din Timişoara în anul 1932. Clopotul vechii biserici de lemn a fost confiscat de către autorităţile austro-ungare şi transformat în muniţie. La interior, iconostasul a fost confecţionat la Şcoala de arte şi meserii din Huedin, icoanele de pe iconostas au fost pictate de pictorul popular Petru Crăciun de la Huedin iar tâmplăria a fost executată de meşteri locali. Un lucru remarcabil legat de construcţia bisericii de la Bologa, este faptul că au contribuit cu bani oameni de seamă ai vremii deşi nu aveau o legătură directă cu satul: Octavian Goga, Vasile Goldiş, Alexandru Lapedatu, precum şi protopopul martir Aurel Munteanu al Huedinului, care a donat suma de 5000 lei.

Pictura interioară a fost realizată în anul 1999 în tehnica „frescă” după rânduiala bizantină, de către pictorul bisericesc Prof. Viorel Nimigeanu.

Biserica păstrează câteva obiecte valoroase prin vechimea şi însemnătatea lor istorică şi religioasă: tocul uşii de intrare de la vechea biserică de lemn, o cruce de lemn pictată, două epitrahile ce datează de la începutul secolului, un liturghier, un Apostol şi vechiul chivot realizat din lemn.

În ceea ce priveşte şirul preoţilor care au slujt în Parohia Ortodoxă Bologa şi al căror nume s-a mai păstrat, amintim: Pr. Ioan Petrişor (1859-1904), Pr. Septimiu Popa 1912 până în 1918 când este arestat şi deportat de către autorităţile ungare. Au urmat preoţii Şuta, Iuliu Truţia, Sabin Truţia, Iacob Mărgineanu, Victor Napeu, Alexandru Nossa, Ioan Sechelyi, Mircea Cosma, Iustin Cosma, Mircea Pop, Traian Man, Ştefan Lungu, Ioan Morcan (1979-1992), Viorel Sima (1992-1996) iar din 1997 şi până în prezent Pr. Florin Nicoară.

Între personalităţile satului Bologa amintim pe primarul Ioan Potra a Luchii, participant activ la manifestările Despărţământului Huedin al ASTREI, urmărit şi arestat de autorităţile hortyiste în 1938 şi de autorităţile comuniste în 1950, primarul Ioan Molnar, învăţătorul Ioan Gordan a Ghilaşului, deportat de autorităţile comuniste în Bărăgan, învătătorul Octavian Potra, urmărit şi încarcerat şi el de comunişti vreme de 10 ani, epitropul Simion Lucaciu – cel care a cioplit în piatră arcadele de la uşă şi ferestrele bisericii, epitropul Alexandru Lucaciu care a contribuit la executarea iconostasului şi a unor obiecte de mobilier din biserică şi epitropul Costică Merca.

3.Cimitirele

În localitatea noastră se află 3 cimitire, două dintre ele se află în proprietatea parohiei, cel vechi de la baza Cetăţii, din jurul fostei biserici şi cimitirul cel nou din locul numit „Gradişte” în suprafaţă aproximativă de 2 ha.

4.Activităţi culturale şi filantropice în trecut

Prima Şcoală construită la Bologa datează din anul 1866 – anul când s-a construit şi i s-a arondat un învăţător „cu leafă”. În anul 1918 este înfiinţată la Bologa „Garda naţională Bologa” condusă de Ioan Potra a Luchii care participă şi la Marea Unire de la Alba Iulia împreună cu Ambrozie Petrişor, Ioan Petrişor şi alţi săteni. După anul 1918 a fost construită o şcoală nouă şi un cămin cultural. Aici aveau loc întruniri a Cercului cultural al ASTREI. Mulţi bologani erau abonaţi la publicaţia Huedinul şi la revista Glasul Moţilor al cărui director, Sabin Truţia, fusese preot la Bologa. Ani la rând a funcţionat în localitate un renumit ansamblu de căluşeri care au participat la concursurile vremii alături de artişti populari, interpreţi de muzică tradiţională şi meşteşugari.

5.Profilul actual al parohiei

În prezent, Parohia Ortodoxă Bologa numără 485 de credincioşi. În cadrul parohiei s-au organizat pelerinaje la mănăstiri, s-a organizat o sărbătoare a fiilor satului, organizăm un mic muzeu şi o bibliotecă parohială. An de an se organizează frumoase programe religioase cu ocazia marilor praznice creştine, oferind cadouri copiilor. În cadrul activităţilor catehetice au fost întreprinse drumeţii şi întâlniri duhovniceşti cu tinerii, alte întâlniri şi activităţi dedicate lor: filme, cercuri de pictură pe sticlă, realizarea unor figurine cu specific relogios, ateliere de creaţie religioasă. Parohia se îngrijeşte şi de bolnavi, săraci, ajutorarea unor familii sau tineri cu situaţii materiale deficitare organizând colecte. Se află în lucru o pagină web a satului şi una a Parohiei.

Bibliografie

1.Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora, Atlasul localităților județului Cluj, Ed. Suncart. ISBN 973-864300-7, Cluj-Napoca, 2003.

2.Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Ed. Enciclopedică, ISBN 978-973-45-0396-4, Bucureşti, 2000.

3.Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2008). Castles & Fortresses in Transylvania: Cluj County. Castele și cetăți din Transilvania: Județul Cluj. Cluj-Napoca. ISBN 978-973-0-05364-7, 2008.

↓